Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Prin încheierea din data de 2 iunie 2025 pronunțată în dosarul nr.x/1/2017**, Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală, a admis cererea formulată de partea interesată A S.R.L. și a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare(...), de culoare gri, înmatriculat la data de 06.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...).
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin ordonanța nr.x/P/2016 din data de 25.09.2017 (vol.79, fil.57-78) s-a dispus instituirea sechestrului asigurator până la concurența sumei de 51.396.344,76 euro, reprezentând prejudiciul cauzat Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale prin săvârșirea de către inculpatul B a infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. până la concurența sumei de 7.820.872,41 lei, ce urmează a fi confiscată ca urmare a săvârșirii de către inculpatul B a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1), lit. c din Legea 656/2002; până la concurența sumei de 8.533.058 euro, ce urmează a fi confiscată ca urmare a săvârșirii de către inculpatul B a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1), lit. a din Legea 656/2002; asupra următoarelor bunuri, deținute în mod direct de inculpatul B; bunuri imobile: - imobilului înscris în C.F. nr. (...) a OCPI București – BCPI Sector 5, (nr. CF vechi (...)) nr. cadastral (...) – C1 – U3 (nr. cadastral vechi (...)), situat în București, Șos. (...), sector 5, constând în teren 350,91 mp + construcție : Lotul 1 compus din construcție formată din subsol: subsol 23,02 mp, casa scării 5,60 mp, SUT – 26,62 mp, parter: vestibul 5,69 mp, casa scării, SUT – 2277 mp, etaj: trei camere, bucătărie, baie, hol, camera, wc serviciu, sas, SUT – 71,82 mp, balcon, casa scări, SUT – 95,81 mp, mansardă: cameră, bucătărie, baie, uscătorie, hol, SUT – 41,75 mp, casa scări, SUT – 47,35 mp și teren în suprafață de 350,92 mp din măsurători – CF 54164; bunuri mobile:-autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare verde, certificat de înmatriculare (...)/30.01.2012;-autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare verde, certificat de înmatriculare (...)/30.01.2012; -autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare albastru, certificat de înmatriculare(...)0.03.2010; -autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare roșu, certificat de înmatriculare (...)/25.02.2010; sume de bani existente în conturile bancare: cont nr. (...) deschis în USD la 14.04.1998 la Banca C S.A.; cont nr. (...) deschis în RON la 30.08.2012 la D Bank S.A.; cont nr. (...) deschis în EUR la 19.02.2014 la D Bank S.A.; cont nr. (...) deschis în RON la data de 31.03.2008 la E S.A. ; cont nr. (...) deschis în EUR la data de 13.06.2008 la E S.A.; cont nr. (...) deschis în USD la data de 02.04.2008 la E S.A.; cont nr. (...) deschis în ROL la data de 09.05.2003 la F Bank ; cont nr. (...) deschis în USD la data de 09.05.2003 la F Bank; cont nr. (...) deschis în USD la data de 26.07.2002 la F Bank; cont nr. (...) deschis în ROL la data de 26.07.2002 la F Bank, asupra următoarelor bunuri, deținute în mod indirect de inculpatul B, prin intermediul S.C. A S.R.L. (fostă G S.R.L.) - având CUI (...), cu sediul în București, str. (...), sector 1, înregistrată la Oficiu Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. Jx/5157/2001: bunuri mobile: autoturism marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare(...), de culoare gri, înmatriculat la data de 06.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...); bunuri imobile: imobil – cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 178 mp având cote teren 73,5 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U1 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U1, cu nr. cadastral vechi x/A/1 – descriere: spațiu corp a subsol = 177,73 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 194 mp având cote teren 80,03 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U3 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U3, cu nr. cadastral vechi x/A/2 – descriere: spațiu corp a parter = 193,54 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; imobil – cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 204 mp având cote teren 84,49 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U5 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi(...), cu nr. cadastral (...)-C3-U5, cu nr. cadastral vechi x/A/3 – descriere: spațiu corp a parter = 204,31 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție având cote teren 38,71 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U7 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U7, cu nr. cadastral vechi x/B/1 – descriere: spațiu corp B subsol = 93,62 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție având cote teren 38,15 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U9 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U9, cu nr. cadastral vechi x/B/2 – descriere: spațiu corp B parter = 92,27 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 92 mp având cote teren 38,15 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U11 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U11, cu nr. cadastral vechi x/B/3 – descriere: spațiu corp B et. 1 = 92,26 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 97 mp având cote teren 40,16 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U13 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U13, cu nr. cadastral vechi x/B/4 – descriere: spațiu corp B et. 2 = 97,15 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 92 mp având cote teren 35,55 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U15 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi(...), cu nr. cadastral (...)-C3-U15, cu nr. cadastral vechi x/B/5 – descriere: spațiu corp B et. 3 = 85,98 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...) sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 361 mp având cote teren 149,47 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U17 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U17, cu nr. cadastral vechi x/C/1 – descriere: spațiu corp C subsol 2 = 361,46 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 249 mp având cote teren 102,78 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U19 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U19, cu nr. cadastral vechi x/C/2 – descriere: spațiu corp C subsol 1 = 248,54 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...)., sector 1, constând în construcție având cote teren 55,75 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U21 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U21, cu nr. cadastral vechi x/C/3 – descriere: spațiu corp C parter = 134,81 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str. (...)., sector 1, constând în construcție având cote teren 72,37 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U23 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U23, cu nr. cadastral vechi x/C/4 – descriere: spațiu corp C etaj 1 = 175,01 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție având cote teren 85,43 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U25 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U25, cu nr. cadastral vechi x/C/5 – descriere: spațiu corp C etaj 2 = 206,59 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 161 mp având cote teren 66,6 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U27 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U27, cu nr. cadastral vechi x/C/6 – descriere: spațiu corp C etaj 3 = 161,05 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în București, str.(...) sector 1, constând în construcție în suprafață de 109 mp având cote teren 45,25 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U29 a OCPI București – BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U29, cu nr. cadastral vechi x/C/7 – descriere: spațiu corp C etaj 4 = 109 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; -imobil – cotă 1/1 - situat în intravilanul loc. Năvodari, str.(...), jud. Constanța, înscris în CF nr. (...) a OCPI Constanța – BCPI Constanța, constând în teren în suprafață de 377 mp, având nr. cadastral (...) + construcție cu nr. cadastral (...)-C1– descriere: suprafață la sol 141 mp; locuință nivel parter, construită din lemn în anul 2013, cu certificat de performanță energetică, în vederea confiscării speciale și acoperirii pagubei cauzată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale prin săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor și instigare la abuz în serviciu de inculpatul B.
Prima instanță a reținut că măsurile asigurătorii sau confiscarea presupun ingerințe în exercitarea drepturilor reale asupra bunurilor, drepturi protejate de dispozițiile art. 6 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul nr. 1. Art. 1 Protocolul 1, Protecția proprietății, prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.
Art. 20 din Constituție reclamă alegerea normei de favoare indiferent dacă aceasta este cea internă sau cea internațională.
Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, instanța supremă a reținut că instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății).
Având în vedere motivele invocate, Înalta Curte, Secția penală a reținut, pe de o parte, că cererea formulată de partea interesată A vizează ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului marca (...), înmatriculat în anul 2015, deci cu o vechime de 9 ani, ceea ce conduce la costuri excesive și devalorizarea acestuia, iar pe de altă parte, faptul că autoturismul are o valoare redusă în raport cu celelalte bunuri asupra cărora a fost instituit sechestrul, respectiv până la concurența sumei de 8.533.058 euro.
Prin urmare, s-a apreciat că autoturismul asupra căruia s-a solicitat ridicarea sechestrului presupune costuri suplimentare, ceea ce ar crea o sarcină excesivă persoanei interesate, urmând să fie casat și radiat din circulație. Astfel, pentru a nu produce cheltuieli nejustificate, având în vedere și faptul că autoturismul nu este utilizabil, iar eventualele reparații ar exceda valorii acestuia și întrucât generează costuri legate de impozit și conservare nejustificate, Înalta Curte, Secția penală a apreciat ca fiind întemeiată cererea, dispunând în consecință.
II. Împotriva încheierii din data de 2 iunie 2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr. x/1/2017**, în termen legal a formulat contestație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, cauza fiind înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători, Penal x - 2025 sub nr. x/1/2025, fiind stabilit termen în mod aleatoriu la data de 23 iunie 2025.
În motivarea contestației, s-a argumentat că încheierea sus-menționată este netemeinică și nu se justifică ridicarea sechestrului asigurator dispus asupra autoturismului marca (...), invocându-se următoarele: susținerile părții interesate A S.R.L., referitoare la cheltuielile de întreținere ale autoturismului, la faptul că nu ar fi utilizabil și ar urma să fie casat și radiat din circulație nu sunt susținute de vreo probă; valoarea redusă a autoturismului nu este un argument pentru ridicarea sechestrului, întrucât proporționalitatea măsurii nu se raportează la valoarea celorlalte bunuri, ci la scopul dispunerii acesteia; este respectată în continuare cerința de proporționalitate și necesitate, având în vedere gravitatea acuzațiilor, valoarea prejudiciului, complexitatea și particularitățile cauzei.
Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate sub aspectul netemeiniciei ridicării sechestrului asigurator, dar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiției și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecția proprietății, apreciază contestația formulată ca fiind nefondată.
Dispoziții legale incidente:
- art. 249 alin. (1) C. proc. pen.: ”Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.”
- art. 294 alin. (4) C. proc. pen.: ”Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.”
- art. 2502 C. proc. pen.: ,,în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 aplicându-se în mod corespunzător.”
- art. 32 din Legea nr. 656/2002: pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului: ”în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune de spălare a banilor luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie”.
- art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „Protecția proprietății - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.”
- art. 53 din Constituția României, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz: pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale (...). Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Prin raportare la natura acuzației oficiale formulate împotriva inculpatului B – judecat și pentru săvârșirea unei infracțiuni de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului – și la dispozițiile legale sus-menționate, se constată că instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile deținute în mod indirect de către inculpat, prin intermediul S.C.A S.R.L. (fostă S.C. G S.R.L.) este legală, însă în contextul concret invocat cu privire la bunul mobil constând în autoturismul marca (...) nu răspunde exigențelor constituționale sau convenționale de respectare a proporționalității măsurilor asiguratorii în raport cu dreptul de proprietate.
În contextul factual al cauzei, se constată că a fost justificat caracterul necesar al măsurii asiguratorii în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, prima instanță dispunând prin încheierea din 4.03.202 menținerea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanța nr. x/P/2016 din 25 septembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, asupra bunurilor aparținând inculpatului B și SC A S.R.L. (rămasă definitivă prin decizia nr.7 din 28.04.2025 a Completului de 5 Judecători, în dosar nr. y/1/2025).
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002, iar dispozițiile art. 32 din lege justifică ope legis luarea măsurilor asiguratorii în situația săvârșirii unor astfel de infracțiuni.
Cu toate acestea, dată fiind ingerința majoră asupra dreptului de proprietate al persoanei interesate, se reține că nu sunt întrunite și cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție care impune existența unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și obiectivul urmărit (Phillips împotriva Regatului Unit, Balsamo împotriva San Marino). Cu alte cuvinte, trebuie să se stabilească dacă a fost păstrat un echilibru între cerințele interesului general și interesele persoanelor în cauză (cauza Silickienė contra Lituaniei).
În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se constată și respectarea exigențelor de proporționalitate a măsurii asigurătorii în raport cu scopul urmărit, în conformitate cu garanțiile procedurale prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Din această perspectivă, Curtea Europeană a statuat în repetate rânduri că o ingerință în dreptul de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege și să urmărească unul sau mai multe scopuri legitime. În plus, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopurile urmărite.
Or, în concret, ridicarea sechestrului asigurator asupra bunului mobil - autoturismul marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare(...), de culoare gri, înmatriculat la data de 06.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...) – și, prin urmare, restrângerea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor deținute în mod indirect de inculpatul B, prin intermediul S.C. A S.R.L. – doar la bunurile imobile enumerate în cuprinsul ordonanței procurorului – este de natură a asigura scopul și eficiența acestei măsuri, a confiscării speciale și acoperirii pagubei cauzată părții civile și nu echivalează cu o încălcare a dispozițiilor imperative de luare a acesteia.
În acest sens, în aprecierea în concret a necesității și proporționalității unei măsuri asiguratorii și a existenței justului echilibru între cerințele interesului general al comunității și cerința de a proteja drepturile fundamentale ale persoanei, nu pot fi ignorate situațiile concrete în care bunurile care fac obiectul sechestrului își pot pierde valoarea din cauza uzurii sau deteriorării și necesită costuri excesive de mentenanță și conservare raportat la natura bunului, tinzând să prejudicieze dreptul fundamental al persoanei. Totodată, se are în vedere valoarea redusă a autoturismului (de fabricație 2015, rulajul mare de 250.000 km, conform probei cu înscrisuri constând în fotografii care atestă starea autoturismului – filele 41-57 din dosar) și riscul diminuării și mai mari a acesteia, în contextul concret al ansamblului de bunuri care fac obiectul sechestrului asigurator, până la concurența sumei de 8.533.058 euro.
Prin urmare, din această perspectivă, nu este îndeplinită cerința statuată prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, respectiv existența unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a se evita să se impună o sarcină individuală excesivă.
Deopotrivă, se reține că, chiar dacă dispunerea măsurilor asiguratorii în cazul infracțiunii de spălare a banilor este obligatorie ope legis, scopul și proporționalitatea acestora trebuie raportate la criteriile stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia protecției proprietății și a dreptului la un proces echitabil, printre care se numără atât durata ingerinței asupra dreptului de dispoziție a bunurilor, cât și multitudinea și valoarea importantă a bunurilor ce formează obiectul indisponibilizării.
Față de aceste aspecte, se poate aprecia rezonabil că, prin restrângerea măsurilor asiguratorii menținute doar cu privire la bunurile imobile deținute în mod indirect de inculpatul B, prin intermediul S.C. A S.R.L., se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube - în raport cu valoarea mare a pretinsului prejudiciu - și interesul personal al intimatei persoane interesate.
Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători Penal x-2025, în temeiul art. 4251 alin. (7) lit. b C. proc. pen. va respinge, ca nefondată, contestația formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din data de 2 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017**.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din data de 2 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017**.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2025.
Cu opinia separată a doamnei judecător H, în sensul admiterii contestației Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție, desființării încheierii din data de 2 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017** și menținerii măsurii sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare gri, înmatriculat la data de 6.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...), cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămânând în sarcina statului.
MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE
În opinie separată asupra contestației formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din data de 2 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr. x/1/2017**, consider că aceasta era fondată și se impunea admiterea contestației formulate, cu consecința desființării încheierii contestate și a menținerii măsurii sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare gri, înmatriculat la data de 6.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...), cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămânând în sarcina statului.
Examinând încheierea pronunțată de prima instanță, în raport, cu motivele de contestație invocate de către procuror, prin prisma dispozițiilor art. 2502 cu referire la art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a C. proc. pen., consider contestația ca fiind fondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2502 C. proc. pen. privind verificarea măsurii asigurătorii, legiuitorul a reglementat că „În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea au menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 aplicându-se în mod corespunzător.
În temeiul art. 32 din Legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 702 din 12 octombrie 2012 se prevede că „În cazul în care s-a săvârșit o infracțiune de spălare a banilor sau de finanțarea terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”
Prin Decizia nr. 19 din 16 octombrie Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 953 din 04 decembrie 2017 se arată că „…Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății). Acest punct de vedere este exprimat în practica Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Încheierea nr. 195 din data de 8 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016 și, respectiv, Încheierea nr. 394 din data de 11 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.y/1/2016), apreciindu-se că atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, inclusiv de către procuror în cursul urmăririi penale trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracțiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificată în vederea despăgubirii părții civile să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins….”
În contextul concret al cauzei rezultă că prin rechizitoriul nr. x/P/2016 din data de 27 septembrie 2017 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-a dispus trimiterea în judecată printre alții și a inculpatului B pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 297 alin. (1) din Codul și art. 309 C. pen., spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002 și spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) lit. a C. pen. și cu art. 5 C. pen.
În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002, în sarcina inculpatului B s-a reținut că, în perioada 21.10.2009-31.10.2009, împreună cu inculpatul I, inculpatul B a transferat suma de 18.153.058 euro din contul J AG în contul societății K LTD controlată de către inculpatul I, sub titlul unor servicii fictive de consultanță, în scopul disimulării originii ilicite a banilor, cunoscând că suma provine din săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către inculpatul L.
Prin ordonanța nr.x/P/2016 din data de 25.09.2017 (vol.79, fil.57-78) s-a dispus instituirea sechestrului asigurător până la concurența sumei de 51.396.344,76 euro, reprezentând prejudiciul cauzat Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale prin săvârșirea de către inculpatul B a infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. până la concurența sumei de 7.820.872,41 lei, ce urmează a fi confiscată ca urmare a săvârșirii de către inculpatul B a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1), lit. c din Legea 656/2002; până la concurența sumei de 8.533.058 euro, ce urmează a fi confiscată ca urmare a săvârșirii de către inculpatul B a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1), lit. a din Legea 656/2002; asupra următoarelor bunuri, deținute în mod direct de inculpatul B; bunuri imobile: - imobilului înscris în C.F. nr. (...) a OCPI București - BCPI Sector 5, (nr. CF vechi (...)) nr. cadastral (...) - C1 - U3 (nr. cadastral vechi (...)), situat în București, Șos. (...), sector 5, constând în teren 350,91 mp + construcție : Lotul 1 compus din construcție formată din subsol: subsol 23,02 mp, casa scării 5,60 mp, SUT - 26,62 mp, parter: vestibul 5,69 mp, casa scării, SUT - 2277 mp, etaj: trei camere, bucătărie, baie, hol, camera, wc serviciu, sas, SUT - 71,82 mp, balcon, casa scări, SUT - 95,81 mp, mansardă: cameră, bucătărie, baie, uscătorie, hol, SUT - 41,75 mp, casa scări, SUT - 47,35 mp și teren în suprafață de 350,92 mp din măsurători - CF 54164; bunuri mobile:- autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare verde, certificat de înmatriculare (...)/30.01.2012;- autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare verde, certificat de înmatriculare (...)/30.01.2012; - autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare albastru, certificat de înmatriculare(...)0.03.2010; - autovehicul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare roșu, certificat de înmatriculare (...)/25.02.2010; sume de bani existente în conturile bancare: cont nr. (...) deschis în USD la 14.04.1998 la Banca C S.A.; cont nr. (...) deschis în RON la 30.08.2012 la D Bank S.A.; cont nr. (...) deschis în EUR la 19.02.2014 la D Bank S.A.; cont nr. (...) deschis în RON la data de 31.03.2008 la E S.A. ; cont nr. (...) deschis în EUR la data de 13.06.2008 la E S.A.; cont nr. (...) deschis în USD la data de 02.04.2008 la E S.A.; cont nr. (...) deschis în ROL la data de 09.05.2003 la F Bank ; cont nr. (...) deschis în USD la data de 09.05.2003 la F Bank; cont nr. (...) deschis în USD la data de 26.07.2002 la F Bank; cont nr. (...) deschis în ROL la data de 26.07.2002 la F Bank, asupra următoarelor bunuri, deținute în mod indirect de inculpatul B, prin intermediul SC A SRL (fostă SC G SRL) - având CUI (...), cu sediul în București,str.(...) sector 1, înregistrată la Oficiu Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. Jx/5157/2001: bunuri mobile: autoturism marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare(...), de culoare gri, înmatriculat la data de 06.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...); bunuri imobile: - imobil – cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 178 mp având cote teren 73,5 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U1 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U1, cu nr. cadastral vechi x/A/1 - descriere: spațiu corp a subsol = 177,73 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 194 mp având cote teren 80,03 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U3 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U3, cu nr. cadastral vechi x/A/2 - descriere: spațiu corp a parter = 193,54 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 204 mp având cote teren 84,49 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U5 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi(...), cu nr. cadastral (...)-C3-U5, cu nr. cadastral vechi x/A/3 - descriere: spațiu corp a parter = 204,31 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție având cote teren 38,71 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U7 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U7, cu nr. cadastral vechi x/B/1 - descriere: spațiu corp B subsol = 93,62 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție având cote teren 38,15 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U9 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U9, cu nr. cadastral vechi x/B/2 - descriere: spațiu corp B parter = 92,27 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 92 mp având cote teren 38,15 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U11 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U11, cu nr. cadastral vechi x/B/3 - descriere: spațiu corp B et. 1 = 92,26 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 97 mp având cote teren 40,16 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U13 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U13, cu nr. cadastral vechi x/B/4 - descriere: spațiu corp B et. 2 = 97,15 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 92 mp având cote teren 35,55 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U15 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi(...), cu nr. cadastral (...)-C3-U15, cu nr. cadastral vechi x/B/5-descriere: spațiu corp B et. 3 = 85,98 mp ; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...) sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 361 mp având cote teren 149,47 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U17 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U17, cu nr. cadastral vechi x/C/1-descriere: spațiu corp C subsol 2 = 361,46 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție în suprafață utilă de 249 mp având cote teren 102,78 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U19 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U19, cu nr. cadastral vechi x/C/2 - descriere: spațiu corp C subsol 1 = 248,54 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...)., sector 1, constând în construcție având cote teren 55,75 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U21 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U21, cu nr. cadastral vechi x/C/3 - descriere: spațiu corp C parter = 134,81 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str. (...)., sector 1, constând în construcție având cote teren 72,37 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U23 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U23, cu nr. cadastral vechi x/C/4-descriere: spațiu corp C etaj 1 = 175,01 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1- situat în București, str.(...), sector 1, constând în construcție având cote teren 85,43 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U25 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U25, cu nr. cadastral vechi x/C/5 - descriere: spațiu corp C etaj 2 = 206,59 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); nr. CF (...); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str. (...), sector 1, constând în construcție în suprafață de 161 mp având cote teren 66,6 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U27 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U27, cu nr. cadastral vechi x/C/6 - descriere: spațiu corp C etaj 3 = 161,05 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în București, str.(...) sector 1, constând în construcție în suprafață de 109 mp având cote teren 45,25 mp; înscris în CF nr. (...)-C3-U29 a OCPI București - BCPI Sector 1, nr. CF vechi (...), cu nr. cadastral (...)-C3-U29, cu nr. cadastral vechi x/C/7 - descriere: spațiu corp C etaj 4 = 109 mp; teren în proprietate (cotă indiviză); Imobil transcris din CF (...); părți comune: casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalații tehnice, alte spații comune; - imobil - cotă 1/1 - situat în intravilanul loc. Năvodari, str.(...), jud. Constanța, înscris în CF nr. OCPI Constanța - BCPI Constanța, constând în teren în suprafață de 377 mp, având nr. cadastral (...) + construcție cu nr. cadastral (...)-C1 - descriere: suprafață la sol 141 mp; locuință nivel parter, construită din lemn în anul 2013, cu certificat de performanță energetică, în vederea confiscării speciale și acoperirii pagubei cauzată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale prin săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor și instigare la abuz în serviciu de inculpatul B.
Prin sentința penală nr. 593 din data de 15 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017 s-au dispus următoarele: Cu unanimitate, în temeiul art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. i combinat cu art. 6 ( ne bis in idem) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal față de inculpații I și B pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. Prin aceeași sentință au fost dispuse și alte soluții față de ceilalți inculpați. Cu majoritate, în conformitate cu art. 25 alin. (5) C. proc. pen., acțiunea civilă exercitată de partea civilă Autoritatea pentru Digitalizarea României a fost lăsată nesoluționată. În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale. În temeiul art. 397 alin. (5) teza ultimă C. proc. pen. s-a atras atenția părții civile Autoritatea pentru Digitalizarea României că măsurile asigurătorii încetează de drept, dacă nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Cu unanimitate, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c din Legea nr. 656/2002. Cu majoritate, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b teza I C. proc. pen. au fost achitați inculpații: I pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a și c) din Legea nr. 656/2002, B pentru art. 29 alin. (1) lit. a și c) din Legea nr. 656/2002, B pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002 și M pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002. Cu majoritate, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Prin decizia penală nr. 64 din 12 septembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/1/2021, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen., s-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și de partea civilă Autoritatea pentru Digitalizarea României împotriva sentinței penale nr. 593 din data de 15 noiembrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în dosarul nr. x/1/2017, privind pe intimații-inculpați B, I, L și M și pe intimata – parte responsabilă civilmente N AG ( fostă J AG). S-a desființat, în parte, sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ceea ce îi privește pe inculpații: L, pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen.; M, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. și pentru infracțiunea de spălarea banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002; I, pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a și c) din Legea nr. 656/2002 și B, pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin deciziei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală la data de 23 septembrie 2022, fiind repartizată Completului x.
În al doilea ciclu procesual, prin sentința penală nr. 397 din 20 iunie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr. x/1/2017* s-a constatat că legea penală mai favorabilă în ansamblul ei, cu privire la toți inculpații este Noul Cod penal și legile speciale în vigoare. În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f C. proc. pen., art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1) lit. b și lit. c, alin. (2) C. pen. și la deciziile nr. 297/26.04.2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25.06.2018 și nr. 358/26.05.2022 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 565 din 9.06.2022 s-a dispus încetarea procesul penal pornit împotriva inculpaților: L, pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen., M, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. și pentru infracțiunea de spălarea banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002 actual art. 49 alin. (1) lit. a din Legea 129/2019, I, pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a și c) din Legea nr. 656/2002 actual art. 49 alin. (1) lit. a și c) din Legea 129/2019 și B pentru infracțiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002 actual art. 49 alin. (1) lit. a din Legea nr. 129/2019, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În conformitate cu art. 26 C. proc. pen. s-a dispus disjungerea acțiunii civile exercitate de partea civilă Autoritatea pentru Digitalizarea României și formarea unui nou dosar în care s-a acordat termen la data de 05.09.2023, cu citarea părților. S-a constatat că prin încheierea din 14 martie 2023 au fost menținute măsurile asigurătorii în temeiul art. 2502 C. proc. pen.
Prin decizia penală nr. 91 din 12 decembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/1/2023, s-a admis apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 397 din data de 20 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017* privind pe intimații-inculpați B, I, L, M, s-a desființat în totalitate sentința apelată și s-a trimis cauze spre rejudecare la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În al treilea ciclu procesual, în rejudecare, prin încheierea din 12 martie 2024, în baza art. 2502 C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele nr. x/P/2016 din 25.09.2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, cu privire la inculpații L și M, astfel cum au fost dispuse. În baza art. 2502 C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele nr. x/P/2016 din 25.09.2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, cu privire la inculpatul I, astfel cum au fost dispuse, până la concurența sumei de 9.620.000 euro și cu privire la inculpatul B, astfel cum au fost dispuse, până la concurența sumei de 8.533.058 euro.
Prin încheierea din 4 martie 2025, s-au menținut, de asemenea, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele nr. x/P/2016 din 25.09.2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, cu privire la inculpații L și M, astfel cum au fost dispuse. În baza art. 2502 C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele nr. x/P/2016 din 25.09.2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, cu privire la inculpatul I, astfel cum au fost dispuse, până la concurența sumei de 9.620.000 euro și cu privire la inculpatul B, astfel cum au fost dispuse, până la concurența sumei de 8.533.058 euro.
Împotriva acestei încheieri persoana interesată A SRL a formulat contestație, iar prin decizia penală nr. 7 din data de 28 aprilie Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători – Penal x -2025 în dosarul nr. y/1/2025 a fost respins, ca nefondată, contestația formulată de persoana interesată A S.R.L. împotriva încheierii din data de 4 martie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr. x/1/2017 **, privind pe intimatul inculpat B, pe intimata parte civilă Autoritatea pentru Digitalizarea României și pe intimata parte responsabilă civilmente N AG( Anterior J AG), în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. fiind obligată contestatoarea persoana interesată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B, în cuantum de 360 lei, rămâne în sarcina statului.
Prin încheierea din 2 iunie 2025, prima instanță a admis cererea formulată de partea interesată A SRL și a dispus ridicarea sechestrului asigurător dispus asupra autoturismului marca (...), categorie (...) cu nr. de înmatriculare(...), de culoare gri, înmatriculat la data de 06.01.2015, certificat de înmatriculare nr.(...), încheiere contestată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.
În considerentele încheierii atacate, prima instanță a invocat dispozițiile art. 6 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 1 art. 20 din Constituția României, Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, reținând, pe de-o parte, că cererea formulată de partea interesată A vizează ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului marca (...), înmatriculat în anul 2015, deci cu o vechime de 9 ani, ceea ce conduce la costuri excesive și devalorizarea acestuia, iar pe de altă parte, faptul că autoturismul are o valoare redusă, în raport cu celelalte bunuri asupra cărora a fost instituit sechestrul, respectiv până la concurența sumei de 8.533.058 euro. De asemenea, a mai reținut că autoturismul asupra căruia se solicita ridicarea sechestrului presupune costuri suplimentare, ceea ce ar crea o sarcină excesivă persoanei interesate și urmează să fie casat și radiat din circulație. Astfel, pentru a nu produce cheltuieli nejustificate, având în vedere și faptul că autoturismul nu este utilizabil, iar eventualele reparații ar exceda valorii acestuia și, întrucât generează costuri legate de impozit și conservare, nejustificate, prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată cererea.
În argumentele scrise ale contestației formulate, procurorul a invocat lipsa probelor în susținerea considerentelor primei instanțe, că măsura sechestrului a fost dispusă în vederea confiscării sumei de 8.533.058 euro, ca urmare a săvârșirii de către inculpatul B a infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002, măsura asiguratorie respectă limita prevăzută de lege, nedepășind valoarea sumei dobândite prin săvârșirea faptei dedusă judecății, astfel încât este respectată în continuare cerința de proporționalitate care rezultă din dispozițiile art. 249 C. proc. pen., precum și cerința impusă de Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, respectiv existența unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a mai arătat că la data de 04.03.2025 cu prilejul verificării tuturor măsurilor asigurătorii, s-a considerat de prima instanță că măsurile satisfac în continuare exigențele de necesitate și proporționalitate și nu se justifică ridicarea acestora, fiind analizată și durata măsurii, reținându-se că aceasta este în continuare rezonabilă, în raport cu natura acuzațiilor pentru au fost trimiși în judecată inculpații, valoarea prejudiciului, complexitatea și particularitățile cauzei, care se află în rejudecare în al doilea ciclu procesual, urmând a fi readministrat probatoriul, astfel cum s-a decis prin trimiterea spre rejudecare de către Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți. Încheierea primei instanțe a fost menținută în calea contestației formulată de partea interesată A, prin respingerea, ca nefondată a acesteia. Procurorul apreciază că, deși menținerea în timp a indisponibilizării bunurilor inculpatului B este de natură să îi îngrădească acestuia exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, totuși în raport cu acuzația care i se aduce, aceasta prezintă un nivel important de gravitate, iar presupusele foloase obținute se situează la o valoare ridicată, așa încât se justifică, astfel, în continuare concluzie că interesul public al garantării recuperării acestor foloase – în cazul în care existența lor va fi confirmată la finalul procesului penal – depășește ca importanță socială interesul particular al inculpatului de a beneficia neîngrădit de bunurile sechestrate. Totodată, a mai arătat că în cazul săvârșirii unei infracțiuni de spălarea banilor, precum cea din această cauză, măsurile asigurătorii sunt obligatorii, apreciind că măsura sechestrului își păstrează caracterul necesar și proporțional într-o societate democratică, fiind impusă de necesitatea înlăturării consecințelor infracțiunii, astfel că nu se justifică ridicarea sechestrului asigurator dispus asupra autoturismului marca (...) categorie (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare gri, înmatriculat la data de 6.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...).
În contestație, a fost încuviințată proba cu înscrisuri formulată de către intimata contestatoare la dosarul cauzei, respectiv fotografii ale autoturismului indicat, aflate la filele 41-57 dosarul Înaltei Curți, Completul de 5 Judecători.
Consider, în opinie separată că încheierea din 2 iunie Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul nr.x/1/2017 ** nu este temeinică, întrucât ridicarea măsurii sechestrului asigurător asupra autoturismului menționat a fost făcută în mod arbitrar, neavând la bază nicio probă, respectiv vreo expertiză de evaluare asupra acestuia, așa încât argumentele expuse cu privire la vechimea de 9 ani, la costurile excesive și devalorizarea acestuia, valoarea redusă a autoturismului, în raport, cu celelalte bunuri asupra cărora a fost instituit sechestrul, respectiv până la concurența sumei de 8.533.058 euro, că autoturismul presupune costuri suplimentare, ceea ce ar crea o sarcină excesivă persoanei interesate și urmează să fie casat și radiat din circulație, costurile fiind legate de impozit și conservare sunt nejustificate, nu pot fi reținute, fiind doar simple afirmații și neputându-se face comparație între valorile bunurilor, care sunt diferite, aceasta fiind o confuzie, în raport, cu scopul măsurii asigurătorii.
Totodată, consider în opinie separată, că fotografiile cu autoturismul ce a fost indisponibilizat depuse ca probe în contestația parchetului la dosarul cauzei și care atestă doar vizual niște uzuri sau defecțiuni, nu pot complini lipsa unei expertize de evaluare a autoturismului care ar fi stabilit gradul de uzură, eventuale defecțiuni și contravaloarea remedierii lor, precum și valoarea bunului în raport cu cele constatate de un expert, așa încât acestea probe sunt doar formale și inutile, față de scopul măsurii dispuse.
De altfel, chiar în Încheierea nr. 630 din ședința de Cameră de Consiliu din 14 noiembrie Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017/a1.2 prin care a fost respinsă ca nefondată, contestația declarată de petenta A S.R.L. împotriva ordonanței de luare a măsurilor asigurătorii nr. x/P/2016 din data de 25 septembrie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție, judecătorul de cameră preliminară a constatat că „…Indisponibilizarea bunului supus sechestrului presupune că, odată luată măsura asiguratorie inculpatul sau suspectul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile suspuse acesteia, astfel că partea civilă să își poată realiza creanța născută din hotărârea de condamnare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancțiunea respectivă ori măsura confiscării, aplicate prin hotărârea de condamnare. Măsura asiguratorie se dispune de organul judiciar în scopul evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune…De asemenea, având în vedere că măsurile asigurătorii sunt instituții de constrângere, având însă un caracter preventiv, dispuse de organele de urmărire penală pentru buna desfășurare a procesului penal și asigurarea realizării obiectului acțiunilor exercitate în procesul penal, prin luarea măsurii asigurătorii a sechestrului nu se poate susține că s-a adus atingere dreptului la proprietate, această ingerință fiind prevăzută de lege. În ceea ce privește critica contestatoarei în sensul că nu poate fi dispusă măsura asiguratorie asupra unui bun ce aparține unei terțe persoane ce este străină de procedura penală pendinte, judecătorul de cameră preliminară reține, din actele existente la dosarul cauzei, cele la care a făcut trimitere și procurorul, că beneficiarul real al bunurilor mobile și imobile ce figurează în proprietatea SC A SRL, fostă SC G SRL, este inculpatul B.”
Așadar, indisponibilizarea autoturismului menționat trebuie corelată cu scopul măsurii asigurătorii, pentru care a fost instituită, în raport, cu gravitatea acuzației și presupusele foloase obținute care se situează la o valoare ridicată, precum și în vederea confiscării sumei de 8.533.058 euro.
Mai mult măsura sechestrului asigurător și asupra autoturismului indicat a fost dispusă de către procuror, ca urmare a obligativității dispunerii unei asemenea măsuri, în temeiul art. 32 din Legea nr. 656/2002, în raport cu infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a din Legea nr. 656/2002.
Un alt argument în susținerea menținerii sechestrului asigurător asupra autoturismului menționat constă în faptul că anterior prin încheierea din 4 martie Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017**, printre altele, în baza art. 2502 C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța nr. x/P/2016 din 25 septembrie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, cu privire la inculpatul B, astfel cum a fost dispusă, până la concurența sumei de 8.533.058 euro, măsură ce a fost menținută prin Decizia penală nr. 7 din ședința de la 28 aprilie Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători Penal x -2025 în dosarul nr. y/1/2025 prin respingerea, ca nefondată formulată de persoana interesată A SRL.
În considerentele deciziei mai sus menționate, instanța de control a făcut referire și la Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit căreia „Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății).”…Completul de 5 Judecători al instanței supreme apreciază că în cauză exigențele referitoare la proporționalitatea măsurilor asigurătorii sunt respectate, astfel încât nu se poate discuta despre o încălcare a dispozițiilor convenționale, constituționale sau legale care protejează dreptul de proprietate și care să justifice soluția de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor deținute în mod indirect de inculpatul B, prin intermediul SC A SRL (fostă SC G SRL) în vederea confiscării speciale și acoperirii pagubei cauzată părții civile. Similar celor reținute de instanța de fond în cuprinsul încheierii se constată că durata măsurilor asigurătorii (aproximativ 8 ani) nu aduce atingere exigențelor dreptului de proprietate având în vedere că nu s-a invocat nicio situație concretă de afectare a exercitării dreptului de proprietate, cu excepția duratei măsurii asiguratorii. De altfel, contestatoarea persoană interesată nu a fost lipsită de folosința bunului, ci doar de dreptul de a înstrăina bunul. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, constată că, raportat la complexitatea cauzei, dar și la stadiul procedurii judiciare ( care se află în al treilea ciclu procesual fond) se poate aprecia în mod întemeiat că, la momentul procesual actual, din perspectiva caracterului necesar al măsurilor asigurătorii menținute prin încheierea contestată, dispuse în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracțiunea presupus a fi comisă, de spălare de bani, precum și la punerea în executare a măsurii confiscării speciale se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului și interesul personal al persoanei interesate constând în exercitarea neîngrădită a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilitate ( cauza Benet Czech, spol.sr.o împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010; cauza Iordăchescu împotriva României, cererea nr. 32889/09, hotărârea din 23 mai 2017).”
În raport cu cele menționate, consider în opinie separată că de la momentul verificării de la 4 martie 2025 și până la 2 iunie 2025, următoarea verificare a măsurilor asigurătorii, nu au intervenit situații noi, concrete care să conducă la ridicarea măsurii asigurătorii asupra autoturismului invocat, întrucât, aspectele menționate de către prima instanță, prin încheierea din 2 iunie 2025 nu au fost probate, așa încât măsura dispusă a fost netemeinică.
În continuare în opinie separată apreciez că se impune menținerea măsurii asigurătorii și asupra autoturismului indicat pentru argumentele deja expuse, în raport și cu considerentele Deciziei nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii și anume „…Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată ( măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății). Acest punct de vedere este exprimat în practica Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Încheierea nr. 195 din data de 8 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016 și, respectiv, Încheierea nr. 394 din data de 11 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.y/1/2016), apreciindu-se că atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, inclusiv de către procuror în cursul urmăririi penale trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracțiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificată în vederea despăgubirii părții civile să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins….”, măsura fiind proporțională, durata rezonabilă, iar scopul acesteia trebuia să fie atins în condițiile obligativității legii pentru infracțiunea de care a fost acuzat inculpatul B de a fi dispusă măsura asiguratorie.
Față de aceste considerente, în baza art. 425 ind.1 alin. (7) pct. 2 lit. a C. proc. pen. cu referire la art. 250 ind.2 C. proc. pen. consider în opinie separată să s-ar fi impus admiterea contestației Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, desființării încheierii din data de 2 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. x/1/2017** și menținerii măsurii sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului marca (...), categorie (...), cu nr. de înmatriculare (...), de culoare gri, înmatriculat la data de 6.01.2015, certificat de înmatriculare nr. (...), cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămânând în sarcina statului.