Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2024
După deliberare, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la 15 februarie 2022 pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamantul A., în temeiul art. 539-541 C. proc. pen. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru a-l obliga la repararea pagubei ce i-a fost pricinuită prin arestarea sa pe nedrept, în cuantum de 100.000 (o sută mii) euro - echivalentul acestei sume în RON la cursul zilei şi obligarea pârâtului şi la plata cheltuielilor de judecată.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Giurgiu
Prin sentinţa civilă nr. 137 din 05 iulie 2022, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă a admis în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 10.000 euro (echivalentul în RON la data plăţii, la cursul oficial de schimb valutar) reprezentând daune morale.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Prin decizia civilă nr. 1733A din 22 decembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de apelantul - reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 137 din 05 iulie 2022, pronunţate de Tribunalul Giurgiu, secţia civilă în dosarul nr. x/2022, ca nefondat.
A admis apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi de apelantul - pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 137/05.07.2022, pronunţate de Tribunalul Giurgiu, secţia civilă în dosarul nr. x/2022.
A schimbat în parte sentinţa civilă apelantă, numai cu privire la cuantumul daunelor morale, pe care le-a redus la suma de 2.500 euro (echivalentul în RON la data plăţii, la cursul oficial de schimb valutar).
A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A luat act că apelantul-reclamant nu a solicitat cheltuieli de judecată.
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1733/A din 22 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a declarat recurs reclamantul A..
În motivarea recursului, recurentul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv aplicarea greşită a normelor de drept material. În esenţă, recurentul a susţinut că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au stabilit cuantumul daunelor morale fără o raportare corectă la dispoziţiile art. 539 C. proc. pen. coroborate cu art. 1349, 1357 şi 1385 C. civ., stabilind astfel, în mod arbitrar şi subiectiv, un cuantum insuficient al daunelor morale, fără analizarea obiectivă a criteriilor legale şi jurisprudenţiale incidente în cauză.
Recurentul a solicitat, în consecinţă, admiterea recursului, casarea în parte a deciziei atacate şi a sentinţei primei instanţe, exclusiv cu privire la cuantumul daunelor morale, şi rejudecarea fondului cauzei, în sensul acordării daunelor morale în cuantumul iniţial solicitat de 100.000 euro.
Recurentul a precizat că a fost reţinut şi arestat preventiv timp de 54 de zile, măsura fiind ulterior înlocuită cu controlul judiciar. Acesta a fost achitat definitiv de Tribunalul Giurgiu pentru infracţiunile de luare de mită, pe motivul lipsei probelor. În consecinţă, recurentul a solicitat Statului Român daune morale de 100.000 euro pentru arestarea nelegală. Tribunalul Giurgiu i-a acordat daune morale în cuantum de 10.000 euro, sumă redusă ulterior de Curtea de Apel Bucureşti la 2.500 euro, ca urmare a apelurilor formulate de către apelantul-reclamant A., apelantul- pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi de de apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Recurentul consideră că, printr-o corectă aplicare a normelor invocate, s-ar fi ajuns la stabilirea unui cuantum semnificativ mai mare al daunelor morale decât cel redus de Curtea de Apel Bucureşti la 2.500 euro.
5. Apărări formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat anularea recursului declarat de recurentul-reclamant A., invocând excepţia nulităţii acestuia.
În esenţă, Ministerul Public a susţinut că motivele recursului, deşi invocate formal sub aspectul nelegalităţii în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., vizează în realitate chestiuni de temeinicie, respectiv modul în care instanţa de apel a apreciat cuantumul daunelor morale acordate. În opinia sa, criticile formulate de recurent nu se încadrează în motivele de casare limitativ prevăzute de lege, fiind incidente dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul declarat în cauză, prioritar asupra excepţiei nulităţii invocate în cauză, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul reprezintă o cale extraordinară de atac, destinată exclusiv controlului de legalitate al hotărârii atacate, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, recursul poate fi formulat numai pentru motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, iar lipsa indicării şi dezvoltării corespunzătoare a motivelor atrage sancţiunea nulităţii recursului, conform art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Analizând recursul formulat de recurentul A., Înalta Curte constată că acesta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., explicitând aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv art. 539 C. proc. pen. coroborat cu art. 1349, art. 1357 şi art. 1385 C. civ.
Cu toate acestea, se constată că recurentul nu a precizat în mod clar şi explicit modalitatea concretă în care instanţa de apel ar fi încălcat sau ar fi aplicat eronat normele juridice menţionate. Critica recurentului este formulată generic, insuficientă în raport cu cerinţele exprese ale art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., privind motivarea corespunzătoare a recursului, pentru că nu rezultă expres sau implicit care este eroarea instanţei de apel în aplicarea în cauză a dispoziţiilor legale evocate - cât timp instanţa a reţinut că prevederile art. 539 C. proc. pen. sunt incidente şi a dispus dezdăunarea reclamantului pentru prejudiciul cauzat prin arestarea sa nedreaptă.
De asemenea, susţinerile recurentului, potrivit cărora instanţele inferioare au stabilit cuantumul daunelor morale într-o manieră arbitrară şi insuficient fundamentată, fără a evalua corespunzător prejudiciul moral suferit în raport cu dispoziţiile art. 539 C. proc. pen. coroborat cu art. 1349, 1357 şi 1385 C. civ. nu constituie veritabile critici de nelegalitate încadrabile în motivele de casare prevăzute expres şi limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât ele nu conţin critici concrete la adresa considerentelor expuse în decizia pronunţată în apel.
Dimpotrivă, criticile formulate tind exclusiv la reevaluarea împrejurărilor de fapt care au conturat în cauză întinderea prejudiciului suferit de reclamant şi nu privesc în realitate legalitatea hotărârii, ci temeinicia acesteia.
Or, recursul, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., nu constituie o cale devolutivă care să permită reanalizarea situaţiei de fapt sau reevaluarea probelor administrate, fiind strict limitat la controlul legalităţii hotărârii atacate.
Astfel, critica privind cuantumul daunelor morale şi aprecierea instanţelor inferioare asupra prejudiciului moral nu poate fi încadrată în motivele de casare prevăzute expres şi limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., deoarece nu vizează încălcarea unei dispoziţii legale clare şi concrete sau aplicarea greşită a unei norme de drept material incidente.
Înalta Curte subliniază că evaluarea prejudiciului moral, conform art. 1349 şi 1357 C. civ., implică inevitabil o marjă de apreciere subiectivă din partea instanţei, bazată pe criterii precum gravitatea vătămării, durata acesteia, consecinţele personale şi profesionale asupra reclamantului. Orice reevaluare a acestor elemente factuale şi probatorii în calea extraordinară a recursului este exclusă deoarece instanţa supremă poate verifica doar dacă aceste criterii au fost avute în vedere în mod formal, fără a putea cenzura aprecierea concretă realizată de instanţele inferioare asupra lor, iar cuantificarea daunelor morale, chiar dacă se realizează prin raportare la criteriile indicate de art. 1385 C. civ., intră exclusiv în atribuţia instanţelor de fond şi de apel.
Pentru o motivare corespunzătoare a recursului, recurentul avea obligaţia să indice explicit şi clar care sunt normele juridice interpretate sau aplicate greşit şi să demonstreze concret în ce mod a fost încălcată sau aplicată eronat respectiva dispoziţie legală.
Or, cum s-a arătat, motivele invocate de recurent reflectă exclusiv nemulţumirea generală a acestuia cu privire la cuantumul daunelor morale stabilite de instanţele inferioare, aspect care ţine exclusiv de aprecierea faptelor şi a probelor, neputând constitui motiv de casare conform dispoziţiilor limitative ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aşa cum s-a indicat supra.
Simpla neacceptare a raţionamentului instanţei de apel nu echivalează cu încălcarea legii, atât timp cât aceasta a analizat şi a motivat criteriile de evaluare a prejudiciului moral, raportându-le explicit la circumstanţele concrete ale speţei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 489 alin. (2) şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1733/A din 22 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1733 A din 22 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 noiembrie 2024.