Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:
1. Obiectul cauzei
La 13 iunie 2023, în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Cluj-Napoca s-a sesizat, din oficiu, cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicţie a intimatei A..
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 5972 din 4 decembrie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de către Ministerul Public, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reţinând, în esenţă, faptul că persoana ocrotită nu are domiciliul în România, ci locuieşte în Suedia, astfel că, din punct de vedere teritorial, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei stabilite la art. 528 alin. (3) din C. proc. civ., respectiv Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 8702 din 14 iulie 2025, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, reţinând, pe de o parte, că excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată la al patrulea termen de judecată, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, că domiciliul legal al intimatei este pe raza Judecătoriei Cluj-Napoca.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente:
La 30 august 2017, Judecătoria Cluj-Napoca a fost învestită cu cererea petentului B., prin care a solicitat punerea sub interdicţie a intimatei A., fiind astfel format dosarul nr. x/2017. Prin sentinţa civilă nr. 888 din 8 februarie 2018, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea şi a dispus punerea sub interdicţie a intimatei A..
La 13 iunie 2023, în baza art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Cluj-Napoca s-a sesizat din oficiu cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicţie a intimatei A..
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022:
"(1) Persoanele aflate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sub interdicţie judecătorească vor fi supuse, în ceea ce priveşte starea şi capacitatea lor şi măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., astfel cum a fost modificată şi completată prin această lege. (2) În acest scop, instanţele, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicţie judecătorească şi, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ. b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., pentru instituirea unei măsuri de ocrotire".
Conform art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022:
"(1) Pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie.(2) Cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul iniţial."
În acest context normativ, având în vedere obiectul cauzei, respectiv reexaminarea, din oficiu, a măsurii de ocrotire dispuse de către Judecătoria Cluj-Napoca în cadrul dosarului nr. x/2017, se reţine că instanţa de tutelă a fost deja fixată prin sentinţa civilă nr. 888 din 8 februarie 2018, aspect ce a rămas câştigat judecăţii. Aceasta, întrucât, în scopul fixării competenţei teritoriale, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte, instanţa care a pronunţat hotărârea de punere sub interdicţie a pârâtei, iar, pe de altă parte, necesitatea raţiunii de unitate a hotărârii judecătoreşti, consecinţa fiind extinderea competenţei instanţei care a încuviinţat cererea de punere sub interdicţie asupra tuturor procedurilor ulterioare, aflate în directă legătură cu aceasta.
Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., "necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii".
În cauză, se constată că Judecătoria Cluj-Napoca a pus în discuţie excepţia de necompetenţă teritorială de ordine publică la al patrulea termen de judecată, după depunerea la dosar a raportului de expertiză/anchete sociale, adică ulterior începerii cercetării judecătoreşti. Or, dacă necompetenţa nu a fost invocată la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate ori la termenul acordat, în mod excepţional, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt necesare stabilirii competenţei, aceasta se acoperă definitiv şi nu mai poate fi invocată în tot cursul procesului. În acest sens, în cuprinsul Deciziei nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat următoarele:
"Chiar şi în situaţia în care nu există o încheiere interlocutorie prin care s-a reţinut competenţa, de altfel, obligatorie, în temeiul prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., efectul neinvocării în termen a excepţiei de necompetenţă reprezintă stabilirea competenţei în favoarea instanţei sesizate, aspect care nu poate fi ulterior ignorat". Ca atare, neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă are ca efect consolidarea competenţei instanţei sesizate, operând o prorogare legală de competenţă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2025.