Şedinţa publică din data de 14 martie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi Achiziţii Publice la data de 29.09.2023 sub nr. x/2023, reclamanta Administraţia Naţională Apele Române-ANAR a chemat în judecată pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene-Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare-Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, solicitând anularea Deciziei înregistrate la M.I.P.E. cu nr. 55185/05.04.2023, prin care a fost respinsă Contestaţia formulată de ANAR pentru proiectul "Îmbunătăţirea biodiversităţii habitatelor acvatice şi ripariene prin creşterea conectivităţii laterale a corpului de apă şi înfiinţarea de zone umede pe sectorul inferior al râului Bega Veche, cod MySMIS 155833", cu consecinţa admiterii contestaţiei ANAR precum şi repunerii în termenul prevăzut pentru reevaluare/aprobarea cerere de finanţare
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 12 din 9 februarie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi Achiziţii Publice a fost respinsă cererea formulată de reclamanta ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE-ANAR, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE-DIRECŢIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE INFRASTRUCTURĂ MARE-AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE, ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei civile nr. 12 din 9 februarie 2024, a declarat recurs reclamanta ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE-ANAR, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., cu solicitarea de casare a hotărârii primei instanţe, iar pe fondul cauzei, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.
În esenţă, în motivare, a arătat că instanţa de fond a reţinut că Protocolul încheiat cu ANPA nu a definit cerinţe sau criterii de evaluare a proiectelor, nu a fost utilizat pentru a interpreta sau defini criterii de evaluare, însă a servit drept baza de verificare a criteriilor impuse solicitanţilor.
Existenta unui Protocol nepublicat care a servit totuşi drept baza de verificare a criteriilor impuse solicitanţilor este de natura sa vatăme drepturile solicitanţilor de finanţare. Mai mult, încheierea Protocolului reprezintă o modificare de natura a afecta regulile si condiţiile de finanţare stabilite prin Ghid si impunea modificarea/completarea corespunzătoare a acestuia.
ANPA, în contradicţie cu adresa nr. x/17.10.2022 prin care agenţia ne aduce la cunoştinţă că "suprafaţa pârâului Bega Veche, ce face obiectul proiectului, nu este exploatată în scopuri de acvacultură, pescuit comercial sau turistic", a comunicat prin Adresa nr. x/05.12.2022 că "suprafeţele ce fac obiectul cererii de finanţare 155835, propus spre finanţare prin POIM sunt exploatate în scopuri de activităţi de pescuit recreativ, comercial şi turistic conform contractului nr. x/11.04.2019 încheiat între ANPA şi AJVPT pentru utilizarea resurselor acvatice în scop recreativ". Cu toate acestea, A. precizează prin adresa cu nr. x/14.09.2022 că "AJVPS exploatează râul Bega Veche prin pescuit recreativ". AJVPS indica acelaşi număr de contract, respectiv contractul nr. x/1 1.04.2019.
Astfel, exista doua adrese emise de ANPA care conţin informaţii contradictorii si o a treia adresa emisa de beneficiarul contractului de concesiune care precizează in mod expres ca activitatea desfăşurată in baza acestuia este aceea de pescuit recreativ. Nu exista in conţinutul adresei emisa de beneficiarul contractului de concesiune nicio menţiune cu privire la pescuitul comercial.
Protocolul nepublicat, care impunea o clarificare suplimentara din partea ANPA.
A invocat O.U.G. nr. 23/2008 şi a arătat că nu se poate pune semnul egalităţii intre activitatea unui pescar recreativ, respectiv o persoana fizica care deţine o undita de pescuit si activitatea de pescuit comercial, exploatarea in scopuri de acvacultura sau exploatarea in scopuri turistice (amplasare şezlonguri, hidrobiciclete etc).
Mai mult, corpul de apa vizat prin proiect reprezintă un corp de apa degradat. În nicio situaţie nu se poate desfăşura activitate de pescuit recreativ, sportiv, comercial pe un corp de apa degradat.
Interpretarea eronată a "scopului turistic" avut in vedere prin Ghidul Solicitantului s-a făcut numai prin raportare la menţiunile Protocolului, care exced prevederilor legale in vigoare si devin restrictive si discriminatorii cu privire la analiza cererii de finanţare.
În conformitate cu art. 3 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011, in activitatea de selecţie şi aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia utilizării de reguli şi proceduri care să asigure respectarea, printre altele, a principului transparentei, care obliga parata sa pună la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene.
Scopul aducerii la cunoştinţa celor interesaţi a tuturor informaţiilor referitoare la procedura este acela de a elimina printre altele riscul unui eventual comportament arbitrar din partea autorităţii competente in gestionarea fondurilor europene.
Obligaţia paratei ca in activitatea de selecţie sa asigure respectarea principiului transparentei nu a fost avuta in vedere de instanţa de fond la pronunţarea hotărârii.
Criteriul de eligibilitate, în forma prezentată în Ghidul Solicitantului menţionează că sunt eligibile acele suprafeţe care fac parte din Anexa 11 la ghid şi care nu sunt exploatate in scopuri de acvacultură, pescuit comercial şi turistice (prin confirmare de la ANPA)", or, în lipsa protocolului cu ANPA nu se pe putea înţelege că "scopuri turistice" se referă la "pescuit recreativ/sportiv", acesta fiind singurul loc în care cele două formulări sunt puse în legătură.
Ghidul Solicitantului nu prevede cerinţa ca suprafeţele vizate prin proiect sa nu fie exploatate in scopuri turistice, cerinţa se refera la scopuri de acvacultura, pescuit comercial si turistice, iar nu pescuit recreativ sau sportiv.
Prin faptul că cerinţa de eligibilitate nu a fost definită clar in Ghidul Solicitantului şi nici nu s-a revenit cu o erată la acesta prin care să se expliciteze termenii de referinţă, beneficiarii şi consultanţii au fost induşi în eroare şi astfel s-au angajat cheltuieli in vederea elaborării proiectelor in baza documentelor Ghidului solicitantului, fără să cunoască acest element de condiţionare a eligibilităţii proiectelor.
In absenţa unei reglementări legislative, termenul nu poate fi interpretat cu părtinire, el trebuie explicat public şi informaţia trebuie să fie accesibilă tuturor solicitanţilor în ghidul de finanţare.
Un Protocol are natura juridica a unui acord, deoarece reprezintă o manifestare de voinţă a două subiecte de drept, ce au ca scop naşterea, modificarea si stingerea unor raporturi juridice de drept public, deja existente si prevăzute de legi.
Eronat instanţa de fond a statuat că verificarea administrativa si a eligibilităţii presupune o analiza de conformitate formala a proiectului.
Potrivit GS, verificarea conformităţii administrative şi eligibilităţii urmăreşte, în principal, existenţa şi forma cererii de finanţare şi a anexelor, valabilitatea documentelor, precum şi respectarea criteriilor de eligibilitate.
Numai cererile de finanţare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc toate criteriile din grila de verificare a conformităţii administrative) şi eligibile în conformitate cu criteriile menţionate, sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică şi financiară.
Pe de alta parte, evaluarea tehnică şi financiară permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor axei prioritare/priorităţii de investiţie/operaţiunii, a coerenţei şi clarităţii metodologiei propuse, a fezabilităţii şi eficienţei financiare, a sustenabilităţii şi durabilităţii proiectului, etc.
Ca urmare, verificarea conformităţii administrative şi eligibilităţii si evaluarea tehnică şi financiară sunt doua etape distincte, care nu se confunda si nu se substituie una alteia.
In nicio situaţie nu se poate retine ca oricare dintre cele doua etape presupune o analiza formala a proiectului.
Nici in conţinutul GS nu se regăsesc menţiuni in sensul ca verificarea conformităţii administrative şi eligibilităţi se realizează formal, ci dimpotrivă se precizează in mod expres ca cererile de finanţare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc toate criteriile din grila de verificare a conformităţii administrative) şi eligibile în conformitate cu criteriile menţionate, sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică şi financiară.
Astfel, din conţinutul Grilei de verificare a conformităţii administrative si a eligibilităţii rezulta ca proiectul propus de ANAR respectă toate condiţiile generale si specifice impuse prin ghidul solicitantului.
Ca urmare, in etapa evaluării tehnice şi financiare nu se mai putea da relevanta cerinţei ca suprafeţele proiectului sa nu fie exploatate in scopuri de acvacultura, pescuit comercial Sau turistice, întrucât aceasta cerinţa a fost deja verificata in cadrul analizei de eligibilitate a proiectului, proiectul fiind declarat eligibil.
Aşa cum am arătat in fata instanţei de fond, MIPE a reacţionat penalizând recurenta nu prin excluderea de la eligibilitate a Proiectului, deoarece a omis analizarea condiţiilor restrictive din prisma Protocolului încheiat la acea fază, ci prin depunctarea drastică a neîndeplinirii unor criterii ce ar putea fi, în accepţiunea MIPE, tangenţiale cerinţei neexploatării în scopuri de acvacultură, pescuit comercial sau turistice (inclusiv pescuit recreativ).
A mai susţinut că hotărârea instanţei de fond cuprinde motive contradictorii în sensul că nemotivarea deciziei nu ar fi atacat în niciun fel legalitatea şi temeinica actului administrativ de bază pentru că instanţa de judecată art. fi procedat oricum la analiza tuturor criticilor ANAR, iar cea de-a doua în sesul că nu se mai impune analiza tuturor argumentelor dezvoltate de ANAR şi care vizează consideraţiile deciziei de soluţionare a contestaţiei, expuse suplimentar faţă de motivele indicate în actul de evaluare, respectiv cea mai mare din apărările expuse de ANAR.
Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea recursului.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul - pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate, pe cale de excepţie, nulitatea recursului, iar pe fond, respingerea cererii de recurs, cu menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile atacate în cauza de faţă aceasta fiind dată cu aplicarea dispoziţiilor legale incidente cauzei.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE este nefondat, pentru următoarele considerente:
Preliminar, Înalta Curte reţine că excepţia de nulitate a recursului, invocată prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a fost soluţionată în partea introductivă a prezentei decizii civile, cu motivarea instanţei de control judiciar în sensul că prin argumentaţia adusă de recurentă au fost dezvoltate critici care se pot circumscrise motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
În acelaşi timp, Înalta Curte constată că recurenta a precizat că recursul se întemeiază pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., însă reţine că au fost dezvoltate doar critici referitoare la caracterul contradictoriu al motivării soluţiei de la fond precum şi la interpretarea şi aplicarea normelor de drept material. Astfel, constată că art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a fost în mod formal invocat, fără a fi aduse sentinţei de la fondul cauzei critici din perspectiva încălcării mormelor de procedură ce atrag sancţiunea nulităţii.
În aceste condiţii, analiza instanţei de control judiciar se va axa asupra cazurilor de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Reclamanta Administraţia Naţională Apele Române a depus cererea de finanţare cu Cod MySMIS 155833 pentru proiectul "Îmbunătăţirea biodiversităţii habitatelor acvatice şi ripariene prin creşterea conectivităţii laterale a corpului de apă şi înfiinţarea de zone umede pe sectorul inferior al râului Bega Veche", în cadrul POIM-Axa Prioritară 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric, Obiectivul specific 4.1. "Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate", cod apel: "POIM/509/4/1/Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate".
În urma evaluării şi verificării, prin Decizia Ministerului Investiţiilor si Proiectelor Europene nr. 17651/07.02.2023, cererea de finanţare a obţinut 48,35 puncte.
Împotriva deciziei de evaluare reclamanta solicitantă a finanţării a formulat contestaţie administrativă, respinsă prin Decizia nr. 55185/05.04.2023, cu consecinţa menţinerii prevederilor Deciziei privind respingerea la finanţare a cererii ANAR.
Decizia de respingere a contestaţiei administrative a fost atacată prin prezenta cerere de chemare în judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.
Prima instanţă, apreciind caracterul neîntemeiat al pretenţiilor deduse judecăţii, a respins acţiunea, reţinând în motivare faptul că modalitatea de evaluare a reclamantei a fost în mod legal realizată, cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de ghidul solicitantului cu privire la elaborarea proiectului de finanţare din fonduri europene depus în cadrul procedurii de achiziţie.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs reclamanta Administraţia Naţională Apele Române, invocând motivarea contradictorie şi încălcarea normelor de drept material la emiterea soluţiei pe fondul cauzei.
Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. prevede:
"Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; ...8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.", iar potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].
Din interpretarea dispoziţiilor citate în precedent, Înalta Curtea reţine că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoaşterea posibilităţii părţii interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.
În ceea ce priveşte motivul de casare/nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedură, acesta este nefondat.
Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, anume raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată.
În acelaşi sens, în acord cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.
În concret, instanţa de fond a indicat actul litigios şi conţinutul acestuia sub aspectul motivării soluţiei dispuse prin decizia de respingere a contestaţiei administrative, context în care a analizat probele administrate în proces, cu referiri punctuale la înscrisurile de la dosar, pentru ca în final să conchidă că soluţia dispusă cu privire la evaluarea reclamantei în procedura de achiziţie este legală, analizând în concret toate motivele invocate în plângerea administrativă, în decizia de soluţionare a acesteia şi în acţiunea introductivă.
În raport de elementele concrete ale cauzei, prima instanţă, a indicat punctual texte de lege în motivare, iar prin argumentaţia oferită de judecătorul fondului s-a făcut trimitere la principii de drept şi norme legale care fundamentează soluţia atacată de recurenta-reclamantă.
Astfel, Înalta Curtea constată existenţa raţionamentului logico-juridic al primei instanţe care a fundamentat soluţia adoptată; în plus, considerentele dezvoltate de curtea de apel sunt în legătură cu soluţia pronunţată, aşa cum reiese din cele statuate de judecătorul fondului în sensul că actul de evaluare nu devine afectat de un viciu de legalitate prin prisma modalităţii de soluţionare a contestaţiei administrative, instanţa de judecată fiind datoare să verifice legalitatea şi temeinicia actului de bază independent de motivarea deciziei administrative, prin raportare la motivele invocate în contestaţie, respectiv cererea de chemare în judecată.
Aşadar, şi în cadrul controlului judiciar, se reţine că din probele administrate, nu se poate trage concluzia că ar exista o neîndeplinire a atribuţiilor prevăzute de lege, în scopul vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale reclamantei.
Simplul fapt că acele considerente expuse de prima instanţă nu concordă modului în care apreciază recurenta-reclamantă că trebuia motivată hotărârea judecătorească în acest proces nu determină incidenţa motivului de casare/nelegalitate în discuţie.
Instanţa de judecată nu este obligată legal să răspundă oricărui argument de fapt şi de drept invocat de parte, ci să analizeze problema litigioasă, sens în care poate să analizeze global argumentele respective, printr-un raţionament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esenţial, ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor menţionate în cererea părţii în sprijinul aceluiaşi motiv, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmaţie a unei părţi nu deschide calea recursului, pentru nemotivare.
În sfârşit, nefondate sunt criticile referitoare la motivarea contradictorie a instanţei de fond deoarece, Înalta Curte, analizând cuprinsul frazelor expuse în motivare, constată că prima instanţă, ca urmare a verificării, a stabilit caracterul legal al evaluării efectuate de către autoritate şi, argumentând soluţia de menţinere a actului de bază, a înlăturat de la analiză argumentaţia din acţiune şi din contestaţia administrativă cu privire la nelegalitatea evaluării. Or, o astfel de soluţie, prin care au fost îndepărtate o parte din alegaţiile părţii ca urmare a faptului că s-a demonstrat legalitatea actului de bază al evaluării reclamantei în procedura de achiziţie este o chestiune concordantă cu soluţia pronunţată pe fondul cauzei prin care s-au menţinut actele atacate de reclamantă, astfel că nu se relevă considerentele contradictorii din motivare.
În consecinţă, arătând în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia din sentinţa recurată, Înalta Curte apreciază că judecătorul fondului a respectat dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ., expunând silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate şi fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţa de fond, fără a se identifica vreun element care să indice caracterul arbitrar al modalităţii în care Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat sentinţa în discuţie. De asemenea, Înalta Curte mai constată că motivarea analizată are o legătură logică cu argumentele dezvoltate de părţi, fiind respectate cerinţele dreptului la un proces echitabil.
Mai mult decât atât, Înalta Curte subliniază că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO impune instanţei să examineze cauza sub toate aspectele, însă nu obligă judecătorul să răspundă tuturor argumentelor aduse de părţi, atât timp cât din considerentele hotărârii rezultă cu claritate motivele pentru care anumite cereri au fost apreciate ca a fi fondate ori nu şi se poate realiza controlul de legalitate de către instanţa de recurs.
Pe cale de consecinţă, critica recurentei - reclamante referitoare la incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. în cauză nu este fondată.
În ceea ce priveşte motivul de casare/nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., şi acesta este nefondat.
Din perspectiva acestui motiv de casare, reclamanta a arătat că prima instanţă a încălcat şi a aplicat greşit normele de drept material în cauză, cu referire la prevederile Ghidului Solicitantului şi la O.U.G. nr. 66/2011.
Criticile recurentei, reluate în cadrul recursului, relative la adoptarea Protocolului de colaborare nr. 131/RM/27.06.2019/7092/02.02.2019, prin care s-ar fi modificat criteriile de verificare a participanţilor la procedura de achiziţie sunt nefondate.
Protocolul a fost întocmit în colaborare cu ANPA şi a avut scopul de a accelera procesul de evaluare, fiind impuse termene scurte de răspuns între cele două instituţii, iar prin acesta nu s-au introdus noi condiţii de eligibilitate faţă de cele detaliate prin Ghidul solicitantului. Astfel, procesul de evaluare şi selecţie s-a desfăşurat în concordanţă cu prevederile Ghidului Solicitantului pentru apelul de proiecte nr. 509/4/Refacerea ecosistemelor degradate, Ghid care a fost supus consultării, iar varianta finală, aprobată, a fost publicată pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
În ceea ce priveşte critica recurentei potrivit căreia în Protocol a fost inserată o cerinţă neprevăzută în ghid, respectiv că suprafeţele să nu fie exploatate în scop de pescuit turistic, instanţa de fond în mod corect a reţinut că, Ghidul Solicitantului nu prevede cerinţa ca suprafeţele obiect al proiectului să nu fie exploatate în scop de pescuit turistic. Cerinţa se referă la scop de pescuit comercial, respectiv scopuri turistice, iar nu pescuit turistic, ori recreativ sau sportiv.
Însă, prin adresa ANPA nr. x/05.12.2022, se atestă faptul că suprafeţele ce fac obiectul cererii de finanţare nr. x sunt exploatate în scopuri de activităţi de pescuit recreativ, comercial, şi turistic. Astfel, că nu se confirmă critica recurentei în sensul că nu există în conţinutul adresei emise de beneficiarul contractului de concesiune menţiuni şi cu privire la pescuitul comercial.
Relativ la critica privind încălcarea principiului transparenţei prin nefurnizarea tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene, Înalta Curte reţine că Ghidul Solicitantului a fost publicat spre consultare publică şi a fost transmis către ANAR pentru observaţii, acesta fiind unul dintre potenţialii beneficiari. În aceste condiţii, nici pe parcursul perioadei de consultare şi nici ulterior, pe parcursul pregătirii proiectelor de către ANAR, aceasta nu a solicitat clarificări sau precizări suplimentare faţă de confirmarea ANPA cu privire la exploatarea suprafeţelor ce fac obiectul proiectelor, astfel încât nu au fost aduse amendamente documentaţiei iniţiale.
În cadrul recursului, reclamanta a reluat şi critica potrivit căreia în etapa evaluării tehnice şi financiare nu se mai putea da relevanţă cerinţei ca suprafeţele proiectului să nu fie exploatate în scopuri de acvacultură, pescuit comercial sau turistice deoarece această condiţie fusese verificată în cadrul analizei de eligibilitate a proiectului, etapă care fusese epuizată ca şi moment temporal.
Înalta Curte reţine că alegaţia este nefondată deoarece evaluarea proiectului se realizează în două etape, respectiv etapa administrativă şi de verificare a eligibilităţii şi etapa de verificare a condiţiilor tehnico-economice, inclusiv a celei referitoare las neexploatarea în scopuri de acvacultură, pescuit comercial şi turistic.
În consecinţă, în cadrul primei etape de verificare, reclamanta, în temeiul Adresei ANPA nr. 11448/2022 a primit un aviz aparent favorabil astfel că, proiectul acesteia a ajuns în cea de-a doua etapă de verificare, neputând fi respins pentru lipsa documentaţiei (conform prevederilor Ghidului).
Cu toate acestea, în cadrul analizei efectuate în cea de-a doua etapă de verificare, s-a constatat că proiectul propus nu respectă condiţia specifică stabilită în Ghidul Solicitantului, respectiv "Condiţii specifice pentru proiectele ce vizează activităţi de refacere a ecosistemelor lacustre şi de ape curgătoare degradate - Suprafeţele ce fac obiectul propunerii de proiect nu sunt exploatate în scopuri de acvacultură, pescuit comercial şi turistice".
Faţă de împrejurarea că proiectul propus nu asigură Contribuţia la obiectivele POIM, Axa Prioritară 4, Obiectivul Specific 4.1., punctajul acordat acestuia a fost 0, aspect constat ca fiind legal de prima instanţă, care a reţinut că pentru a se putea acorda punctajul aferent suprafeţelor de ecosistem degradat pentru care se intervine, se impunea în prealabil îndeplinirea condiţiei ca aceste suprafeţe să fie dintre cele vizate de obiectivele programului de finanţare, respectiv să nu fie exploatate în scopuri de pescuit comercial, şi care urmează a fi validat şi în cadrul controlului judiciar.
În concluzie, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei civile atacate din perspectiva dorită de partea declarantă a căii de atac, Înalta Curte va respinge recursul formulat în cauză de reclamantă şi va menţine sentinţa civilă atacată ca fiind legală şi temeinică.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamanta Administraţia Naţională Apele Române, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă Administraţia Naţională Apele Române - ANAR împotriva sentinţei civile nr. 12/2024 din 9 februarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru Achiziţii Publice, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 14 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.