Şedinţa publică din data de 19 martie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată şi hotărârile pronunţate în primul ciclu procesual
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 29 noiembrie 2022, pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a solicitat obligarea pârâtului la verificarea în evidenţele arhivei şi la comunicarea copiilor legalizate după toate actele, înscrisurile, documentele, testamentele, procesele-verbale de confiscare a bunurilor mobile şi imobile care confirmă dreptul de proprietate, pentru diverse bunuri mobile şi imobile lasate de defuncţii indicaţi în cerere.
1.2. Prin sentinţa civilă nr. 332 din 10 mai 2023, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
1.3. Prin decizia nr. 617 din 6 noiembrie 2023, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamantul A., a casat în tot sentinţa civilă nr. 332 din 10 mai 2023, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe; totodată, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, ca nefondată.
2. Hotărârile pronunţate în al doilea ciclu procesual
2.1. Cauza a fost înregistrată în rejudecare, pe rolul Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13 decembrie 2023, sub nr. x/2022*.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 99 din 14 februarie 2024, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
2.3. Prin decizia nr. 276 din 13 mai 2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nulităţii recursului, invocată de intimat şi a constatat nul recursul formulat de A. împotriva sentinţei civile nr. 99/2024 a Tribunalului Iaşi.
3. Calea de atac cu care a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Împotriva deciziei civile nr. 276 din 13 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate şi judecarea dosarului la o altă instanţă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prezenta cauză se judecă potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, care, prin art. 20 alin. (1) stabileşte că "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Aşadar, în contenciosul administrativ, legiuitorul a stabilit un sistem cu două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi recurs, iar calea de atac a recursului poate fi exercitată numai împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă.
În cauză, reclamantul a sesizat Înalta Curte cu soluţionarea unui recurs exercitat împotriva deciziei nr. 276 din 13 mai 2024, care a fost pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în calitate de instanţă de control judiciar (în soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei Tribunalului Iaşi), iar nu de primă instanţă, astfel că recursul vizând această decizie nu se circumscrie dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Întrucât calea de atac vizează o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii invocată de intimatul-pârât este întemeiată.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 276 din 13 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.