Şedinţa publică din data de 26 iunie 2025
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin Hotărârea nr. 1186/28.05.2024, secţia pentru judecători a aprobat declanşarea procedurii de reîncadrare în funcţia de judecător pentru foştii judecători, potrivit prevederilor art. 216 alin. (2) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În respectiva procedură au fost avute în vedere cererile de reîncadrare formulate de judecătorii care au fost eliberaţi din funcţie, prin pensionare, iar analiza opţiunilor exprimate de fiecare candidat pentru instanţele avute în vedere pentru ocuparea posturilor vacante s-a realizat în raport cu situaţia posturilor vacante de judecător existente la momentul soluţionării de către secţia pentru judecători a cererilor de re.ncadrare.
În conformitate cu prevederile art. 9 din Metodologie, prin Hotărârea nr. 1583/19 09 2024, secţia pentru judecători a constatat îndeplinite condiţiile pentru reîncadrarea în funcţia de judecător, în temeiul art. 216 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2022, a candidaţilor prevăzuţi în anexă, printre care şi contestatoarea A..
Prin Hotărârea nr. 1591/19.09.2024, secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea contestatoarei A. de reîncadrare în funcţia de judecător la Tribunalul Prahova.
Secţia a reţinut că prin Decretul nr. 1153/04.09.2023 al Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 796/04.09.2023, contestatoarea A., judecător la Tribunalul Prahova, a fost eliberată din funcţie, prin pensionare.
În cuprinsul actului administrativ contestat au fost expuse date relevante, situaţia de personal şi volumul de activitate al instanţei la care s-a solicitat reîncadrarea în funcţia de judecător, respectiv Tribunalul Prahova, precum şi aspectele de ordin motivaţional prezentate de reclamantă cu ocazia susţinerii interviului.
Analizând cererea reclamantei în raport de prevederile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 şi art. 1 alin. (2) din Metodologie, secţia pentru judecători a apreciat, în esenţa, ca prin modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii secţiei, aceasta nu a creat convingerea privind oportunitatea reîncadrării sale în funcţia de judecător la Tribunalul Prahova, o instanţă cu un volum de activitate situat peste media naţională.
Astfel, secţia a apreciat că prin reîncadrarea reclamantei nu se creau premisele asigurării unei mai bune funcţionări a instanţei menţionate, dată fiind conduita inconsecventă manifestată anterior de solicitantă, argumentele prezentate cu ocazia interviului nefiind suficient de consistente pentru a convinge secţia asupra intenţiei acesteia de a funcţiona în cadrul instanţei o perioadă îndelungată.
Contestaţia exercitată în cauză
Referitor la solicitarea de anulare a Hotărârii nr. 1591/19.09.2024, contestatoarea a precizat că îndeplinea atât condiţiile prevăzute de art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cât şi condiţiile enumerate în Metodologia privind reîncadrarea în funcţia de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât hotărârea prin care i s-a respins cererea de reîncadrare în funcţie este nelegală şi netemeinică, nefiind avut în vedere interesul bunei funcţionări a Tribunalului Prahova, instanţă cu un deficit major de personal şi volum de activitate mare.
A arătat contestatoarea, de asemenea, că secţia pentru judecători nu a analizat aspectele de ordin motivaţional care au determinat-o să solicite reîncadrarea în funcţia de judecător, aceasta având intenţia clar exprimată de a funcţiona cât mai mult timp în cadrul Tribunalului Prahova, ci doar aspecte circumscrise celor două demersuri judiciare iniţiate anterior formulării cererii de eliberare din funcţia de judecător prin pensionare, care excedează acestei proceduri.
S-a mai susţinut că prin retragerea sa din activitate contestatoarea a urmărit valorificarea perioadei în care aceasta a desfăşurat activitate în avocatură, nefiind legată de respingerea cererii de transfer la Curtea de Apel Ploieşti.
Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Referitor la cererea de repunere în termenul de formulare a contestaţiei
Potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel", iar conform art. 186 alin. (1) din acelaşi act normativ "partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte ca întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate".
Potrivit jurisprudenţei instanţelor de judecată prin "motive temeinic justificate" se înţeleg numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forţei majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute (ca forţa majoră).
În susţinerea cererii de repunere în termen, contestatoarea a invocat considerentele Hotărârilor nr. 2641/16.11.2023 si nr. 2642/16.11.2024 emise de secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în cuprinsul cărora nu s-a apreciat că hotărârile respective ar viza cariera judecătorilor, însă acestea nu constituie motive temeinic justificare care să ducă la repunerea contestatoarei în termenul de 15 zile prevăzut de art. 29 alin (5) - (6) din Legea nr. 305/2022.
Înalta Curte observă că în actul administrativ contestat în prezenta cauză, respectiv Hotărârea nr. 1591/19.09.202, secţia pentru judecători a indicat în mod expres temeiurile de drept pentru emiterea actului administrativ în discuţie, şi anume dispoziţiile art. 216 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, raportat la art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, şi dispoziţiile art. 10 din Metodologia privind reîncadrarea în funcţia de judecător, aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, contrar celor susţinute de contestatoare, Înalta Curte reţine că în actul administrativ contestat, secţia nu a reţinut că acesta nu ar viza carierea magistraţilor sau că împotriva sa se poate face plângere prealabilă potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 305/2022 prevede că "Hotărârile cu caracter individual ale Plenului şi secţiilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare", iar art. 29 alin. (6) din acelaşi act normativ stabileşte că "Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă".
Procedura de reîncadrare a foştilor magistraţi este prevăzută de art. 216 alin. (2)-(4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar acest articol se regăseşte în Titlul III - Drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii, Cap. I - Drepturi şi îndatoriri din lege, astfel că Hotărârea nr. 1591/19.09.2024 emisă de secţia pentru judecători cu privire la cererea de reîncadrare a contestatoarei este o hotărâre care poate fi contestată potrivit normelor speciale prevăzute de art. 29 alin. (5) - (6) din Legea nr. 305/2022.
Totodată, art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte că "Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: a) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor".
În acest context, Înalta Curte arată faptul că, contestatoarea avea posibilitatea reală de a cunoaşte natura actului contestat, respectiv Hotărârea nr. 1591/19.09.2024, aceasta rezultând chiar din cuprinsul său, cu atât mai mult cu cât aceasta are cunoştinţe în domeniul juridic, fiind fost judecător.
Prin urmare, se va respinge cererea de repunere în termenul de 15 zile de formulare a contestaţiei împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1591/19.09.2024.
Cu privire la excepţia tardivităţii contestaţiei, Înalta Curte reţine următoarele:
Hotărârea nr. 1591/19.09.2024 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii priveşte cariera şi drepturile judecătorilor fiind emisă în exercitarea atribuţiilor secţiei prevăzute de art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022, iar art. 216 alin. (2)-(4) din Legea nr. 303/2022 se regăseşte în Titlul III - Drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii, Cap. I - Drepturi şi îndatoriri din lege, astfel că procedura de contestare a acesteia se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 alin. (5) - (6) din Legea nr. 305/2022 care stabilesc atât norme speciale de competenţă materială, cât şi un termen de contestare diferit de cel instituit de dreptul comun în materia litigiilor de contencios administrativ.
Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii "(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă."
Ca atare, hotărârile cu caracter individual ale Plenului şi ale Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cauza de faţă, Hotărârea nr. 1591/19.09.2024 a fost comunicată reclamantei la data de 23.10.2024, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la instanţă la data de 31.12.2024, cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022. De altfel, chiar contestatoarea recunoaşte în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 1591/19.09.2024 (înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 05.11.2024), astfel că încă de la acel moment aceasta avea cunoştinţă de conţinutul actului contestat.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca tardivă contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1591 din 19 septembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termenul de formulare a contestaţiei.
Admite excepţia tardivităţii invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Respinge ca tardivă contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1591 din 19 septembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 26 iunie 2025.