Şedinţa publică din data de 30 iunie 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Judecătoriei Reşiţa, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Caraş-Severin - Ocolul Silvic Păltiniş a solicitat admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar la lăsarea în deplină posesie şi proprietate atât a clădirilor - mijloace fixe aflate în patrimoniul propriu al Direcţiei Silvice Caraş-Severin, enumerate mai jos, cât şi a terenurilor aferente acestora, care, în realitate, aparţin Statului Român şi se află în administrarea R.N.P. - Romsilva - Ocolul Silvic Păltiniş, cu consecinţa rectificării menţiunilor din cartea funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei, care a fost înscris în mod abuziv în CF x Brebu şi CF x Brebu.
Cererea de chemare în judecată priveşte construcţiile Canton Valeadeni şi Grajd Valeadeni situate în satul Valeadeni, nr. 39, comuna Brebu, precum şi construcţiile Canton Brebu 1, Canton Brebu 2 şi Grajd Brebu 2 situate în Comuna Brebu, str. x şi terenurile aferente acestor construcţii.
La data de 12.10.2022, reclamanta a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor anexei nr. 18, poziţiile 28 şi 31 din H.G. nr. 532/2002 privind atestarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Brebu, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006 şi a dispoziţiilor Hotărârii Consiliului Local Brebu nr. 40/18.05.2022 privind trecerea bunurilor din domeniul public al comunei pârâte în domeniul privat al Comunei Brebu.
Prin încheierea de şedinţă din data de 12.02.2025 pronunţată de Judecătoria Reşiţa în dosarul nr. x/2022, având în vedere excepţia de nelegalitate, s-a dispus disjungerea celor două capete de pe cererea de la fila nr. x şi formarea a două dosare separate: unul cu privire la dispoziţia anexei nr. 18, poziţiile 28 şi 31 din H.G. nr. 532/2002 şi unul cu privire la H.C.L. Brebu nr. 40/18.05.2022, având ca obiect anulare act administrativ.
La data de 25.02.2025, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Reşiţa dosarul nr. x/2025, având ca obiect "anulare act", disjuns din dosarul nr. x/2022, având ca obiect "revendicare imobiliară".
La termenul din data de 26.03.2025, instanţa, având în vedere că petentul solicită anularea H.G. nr. 532/2002 (act administrativ emis de o autoritate publică centrală), astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006, a apreciat că obiectul litigiului este unul de contencios administrativ şi din oficiu a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Reşiţa.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Judecătoria Reşiţa - Civil - Penal
Prin sentinţa civilă nr. 477/26.03.2025 pronunţată de Judecătoria Reşiţa în dosarul nr. x/2025 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Reşiţa, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Caraş - Severin - Ocolul Silvic Păltiniş, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar, în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
În motivarea soluţiei, Judecătoria Reşiţa a reţinut că actul contestat nu este un act cu caracter individual, dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nefiind aplicabile în cauză, având în vedere că petentul solicită anularea Hotărârii de Guvern nr. 532/2002.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 241 din 20 mai 2025, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reşiţa.
În motivarea hotărârii, curtea de apel a reţinut că Hotărârea de Guvern nr. 532/2002, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006, care atestă inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Brebu, este un act administrativ individual, nu normativ.
În acest context, devin incidente prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care cuprind o normă de competenţă prin care legiuitorul a stabilit că instanţa care judecă acţiunea principală este competentă să se pronunţe şi asupra excepţiei.
Având în vedere că Judecătoria Reşiţa este învestită cu fondul litigiului (acţiunea în revendicare), această instanţă trebuie să soluţioneze şi excepţia de nelegalitate.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reşiţa - Civil - Penal, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Obiectul cererii introductive este reprezentat de revendicarea unui teren, iar printr-o cerere completatoare, reclamanta a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor anexei nr. 18, poziţiile 28 şi 31 din H.G. nr. 532/2002 privind atestarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Brebu, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema naturii juridice a H.G. nr. 610/2006 de act administrativ individual sau act normativ, în funcţie de care se apreciază incidenţa art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Un act administrativ normativ are acest caracter pentru că tipul de norme conţinute în act stabileşte reguli de conduită cu aplicare continuă, respectiv cuprinde reglementări generale, cu un caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecţi de drept sau situaţii. Normativitatea actului administrativ presupune că acesta stabileşte reguli de conduită pentru destinatarii actului, între aceştia ori între raporturile dintre destinatari şi societate. Are caracter impersonal, deoarece acesta nu se adresează unui anume subiect sau unor persoane determinate, prestabilite şi identificate ca atare. Actul administrativ normativ impune anumite comportamente sau stabileşte conduite, respectiv impune acţiuni sau inacţiuni, conferind drepturi şi obligaţii subiecţilor raporturilor de drept administrativ. Caracterul normativ presupune faptul că un astfel de act conţine norme care stabilesc obligaţia de a adopta anumite conduite, de a interzice anumite modalităţi de acţiune juridică sau de a permite anumite comportamente ale subiecţilor de drept. Conţinutul acestor tipuri de norme sunt definitorii pentru actul administrativ normativ.
Dispoziţiile normative ale actului, impun ca acesta să se aplice în mod continuu în perioada de activitate, subiecţilor şi situaţiilor juridice pentru care a fost edictat.
Spre deosebire de actul administrativ normativ, cel individual nu are caracter de repetabilitate, în sensul că, odată adus la îndeplinire se epuizează.
Pentru o altă situaţie concretă persoana îndreptăţită trebuie să urmeze o nouă procedură. Dacă această situaţie juridică se schimbă pentru destinatarul iniţial al actului administrativ individual, acesta nu mai poate fi executat.
În cauză, aşa cum a reţinut şi curtea de apel cu referire la jurisprudenţa instanţei supreme, hotărârea de guvern contestată a fost adoptată în cadrul procedurii de atestare a domeniului public prevăzute de art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi nu poate fi calificată ca fiind act administrativ normativ, pentru că nu cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de cazuri şi persoane, ci are ca efect juridic delimitarea domeniului public al statului prin individualizarea fiecăruia dintre imobilele prevăzute în anexe.
Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care în exercitarea atribuţiilor sale adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor, potrivit art. 11 lit. c) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, dar nu toate hotărârile Guvernului au caracter normativ.
Prin urmare, reţinând că H.G. nr. 532/2002, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006, are caracterul de act adminstrativ individual, Înalta Curte constată că devin incidente dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză."
Având în vedere că Judecătoria Reşiţa este învestită cu fondul litigiului (acţiunea în revendicare), această instanţă este competentă să soluţioneze şi prezentul dosar având ca obiect excepţia de nelegalitate a anexei nr. 18, poziţiile 28 şi 31 din H.G. nr. 532/2002 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Brebu
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Caraş - Severin - Ocolul Silvic Păltiniş în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar, Guvernul României şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor în favoarea Judecătoriei Reşiţa - Civil - Penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Caraş - Severin - Ocolul Silvic Păltiniş în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar, Guvernul României şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor în favoarea Judecătoriei Reşiţa - Civil - Penal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 30 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.