Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 21.02.2022, sub nr. x/2022, reclamantul Sindicatul INFLPR Radiaţia în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună următoarele:
1. anularea în parte a Hotărâriii CNECSDTI nr. 12 din 26.08.2021 şi Raportul Final CNECSDTI nr. x din 26.08.2021 privind sesizarea Sindicatului înregistrată cu nr. x/10.12.2020, privind sancţionarea numiţilor A., B., C., D. şi E., mai puţin partea din Hotărârea CNECSDTI nr. 12 din 26.08.2021 şi Raportul Final CNECSDTI nr. 12 privind autosesizarea CNECSDTI şi sancţionarea a şapte din cei nouă membri ai comisiei de Etică a INFLPR.
2. obligarea pârâtului CNLCSDTI la emiterea unei noi hotărâri prin care să aplice sancţiuni privind retragerea gradelor de cercetător ştiinţific CSI pentru numiţii A., B., C. şi D., pentru că aceştia nu îndeplineau condiţiile minime legale pentru a putea participa la concurs şi ocupa funcţiile de cercetător ştiinţific CSI, lucru constatat de către CNECSDTI.
3. obligarea pârâţilor CNECSDTI şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea prezentului litigiu.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1744 din data de 11.10.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a -IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Sindicatul Inflpr Radiaţia, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului casarea în tot a sentinţei atacate şi trimiterea spre rejudecare la instanţei de fond iar, în subsidiar, admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi în rejudecare admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Recurenta a formulat şi o cerere de recpunere în termenul de recurs motivând că, avocatul acesteia s-a aflat în concediu cu familia în Grecia, în perioada 12.08.2023 - 30.08.2023, perioadă în care a fost comunicată şi hotărârea supusă recursului.
4. Apărările intimatei
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate cererea de repunere în termenul de recurs şi excepţia de tardivitate a recursului dedus judecăţii în prezenta cauză, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.., Înalta Curte constată că cererea de repunere în termenul de recurs este neintemeiată iar recursul este tardiv, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 186 alin. (1) C. proc. civ. - Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
În cauză, motivul invocat de partea care a pierdut termenul de declarare a recursului nu este unul temeinic justificat, reprezentantul convenţional al recurentei având obligaţia să-şi asigure toate condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor rezultate din contractul de asistenţă juridică, inclusiv prin asigurarea substituirii sale cu un alt avocat.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
În cauză, în ceea ce priveşte recursul formulat de Sindicatul Inflpr Radiaţia, se constată că decizia recurată a fost comunicată la data de 14.08.2023, iar cererea de recurs a fost depusă prin email, la data de 31.08.2023, în condiţiile în care ultima zi de declarare în termen a recursului era data de 30.08.2023.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru declararea căii de atac, respectiv cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, pentru considerentele anterior relevate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termenul de recurs, ca nefondată şi va respinge recursul de faţă ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, ca nefondată.
Admite excepţia tardivităţii recursului şi respinge recursul declarat de Sindicatul Inflpr Radiaţia împotriva sentinţei civile nr. 1744 din data de 11 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 decembrie 2024.