Ședințe de judecată: Aprilie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 12/2004

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.

            Asupra recursului de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin sentința nr.42 din 17 octombrie 2002, Colegiul jurisdicțional Timiș a admis  contestația formulată de A.A.  în contradictoriu cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Inspecția Muncii și Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, anulând în totalitate decizia de imputare  nr.240 din 25 septembrie 2000, pentru suma de 159.733.670 lei.

            Totodată, a dispus restituirea sumei de 23.073.368 lei reținută de Inspectoratul Teritorial de Muncă   Timiș și a obligat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Inspecția Muncii la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în sumă de 5.000.000 lei, în favoarea contestatoarei A.A.

            Prin aceeași sentință, a respins cererea  contestatoarei privind cheltuielile de judecată, reprezentând onorariul expertului B.M., pentru suma de 10.500.000 lei, ale  expertului  P.M., pentru suma de 1.500.000 lei și cu privire la  actualizarea  cu indicele de inflație a sumei de 23.073.368 lei.

            Curtea de Conturi-Secția jurisdicțională prin decizia nr.86 din 11 februarie 2003 a respins recursul jurisdicțional declarat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Inspecția Muncii, reținând că suma de 159.733.670 lei, imputată contestatoarei A.A. prin decizia nr.240 din 25 septembrie 2000 a inspectorului general de stat din cadrul Inspecției Muncii, reprezintă contravaloarea unei suprafețe de 46,85 m.p., achitată ca suprafață inclusă în suprafața totală de 1.556 m.p. a imobilului achiziționat  în vederea stabilirii  sediului ITM Timiș, în condițiile în care această suprafață a fost considerată ca inexistentă și  deci plătită nelegal.

            In prețul de  achiziționare al imobilului nu a fost cuprinsă o suprafață care să nu se  regăsească  în suprafața desfășurată a imobilului la data  achiziționării lui, astfel că I.T.M. Timiș nu a suferit nici un prejudiciu.

            Si împotriva  acestei hotărâri a  declarat recurs,  Ministerul Muncii, Solidarității sociale și Familiei – Inspecția muncii, invocând motivele de casare prevăzute de  art.304 pct. (7), (9) și (10) C. proc. civ., solicitând  admiterea recursului, desființarea hotărârilor pronunțate de instanțele Curții de Conturi și pe fond  respingerea contestației ca netemeinică și menținerea deciziei de imputare ca fiind temeinică și legală.

            Recursul declarat în cauză  este admisibil în sensul și pentru considerentele ce urmează.

            Obiectul contestației formulate de A.A.,  inspector de muncă în cadrul Inspectorului Teritorial de Muncă Timiș îl constituie decizia  de imputare nr.240 din 25 septembrie 2000, emisă de conducerea acestei unități, pentru recuperarea unui prejudiciu de 159.733.670 lei, prejudiciu constatat în urma controlului efectuat de  către Direcția Control Financiar Propriu a Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

            Din  preambulul deciziei rezultă că aceasta a fost emisă în temeiul Legii nr.10/1972 (Codul muncii) în vigoare la data emiterii acesteia.

            Prin urmare, pretinsul prejudiciu produs în patrimoniul unității nu a fost stabilit ca urmare a unui control efectuat de organele Curții de Conturi; în condițiile art. (18) din Legea nr. 94/1992, în vigoare la data soluționării contestației.

            Așa fiind, în mod greșit contestația a fost soluționată în primă instanță de Colegiul jurisdicțional Timiș al  Curții de Conturi, iar recursul jurisdicțional, de Secția jurisdicțională a Curții de Conturi.

            Față de  cele ce preced, se va admite recursul, și se va dispune casarea ambelor hotărâri ale organelor Curții de Conturi și trimiterea pricinii spre competentă soluționare la Tribunalul Timiș-Secția  litigii și conflicte de muncă.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

            Admite  recursul declarat de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei - Inspecția Muncii  împotriva deciziei nr.86 din 11 februarie 2003 a Curții de Conturi a România-Secția jurisdicțională.

            Casează  decizia  atacată și  sentința nr.42/2002 a Colegiului jurisdicțional Timiș. Trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Timiș-Secția litigii și conflicte de muncă.

            Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.