S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții SC „E.T.” SRL ș. a. împotriva sentinței civile nr.170 din 14 februarie 2001 a Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenții reclamanți G.M.S. și S.I. lipsind celelalte părți.
Procedura completă.
S-a referit că recursurile au rămas în nelucrare mai mult de un an, judecata lor fiind suspendată prin încheierea de ședință din 13 februarie 2002.
Recurenții reclamanți prezenți la termenul de față au lăsat la aprecierea instanței decizia ce urmează a fi luată.
C U R T E A
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 7 februarie 2001, reclamanții SC „E.T.” SRL ș. a. au solicitat anularea hotărârii nr.160 din 1 iunie 2000 adoptată de Consiliul General al Municipiului București, a dispozițiilor nr.1040/2000, nr.1333/2000 și nr.22952 din 26 ianuarie 2001 de desființare pe cale administrativă a construcțiilor provizorii cu destinație comercială aparținând societăților utilizatoare ale domeniului public, obligarea consiliului pârât să reglementeze adecvat și echitabil situația comercianților stradali, obligarea pârâților în solidar cu funcționarii vinovați de aplicarea și executarea măsurilor de dezafectare a construcțiilor cu destinație comercială.
Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ a respins acțiunea prin sentința civilă nr.170 din 14 februarie 2001, cu motivarea că reclamanții s-au adresat prematur instanței de judecată, în condițiile în care plângerile adresate Primăriei Municipiului București nu au fost încă soluționate, având termen la 5 și respectiv, la 6 martie 2001.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.
Judecarea cauzei a fost suspendată în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă în ședința publică de la 13 februarie 2002 și cauza a fost respinsă pe rol din oficiu la data de 27 februarie 2003.
Verificând actele dosarului, Curtea constată că sunt întrunite cerințele prevăzute de art.248 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
În consecință, aplicând prevederile legale susmenționate, Curtea va constata perimat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimate recursurile declarate împotriva sentinței civile nr.170 din 14 februarie 2001 a Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 martie 2003.