S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de M.G. împotriva deciziei nr.3345 din 26 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: revizuientul M.G. și intimatul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității București prin consilierul juridic N.G.
Procedura completă.
S-a referit că față de dispozițiile art.324 Cod procedură civilă, cererea de revizuire este tardivă.
M.G. a solicitat admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Consilierul juridic N.G. a pus concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă iar pe fond ca neîntemeiată.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 6 noiembrie 2001 la Curtea Supremă de Justiție-Secția de contencios administrativ, M.G. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr.3345 din 26 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ, întemeindu-se pe dispozițiile art.322 pct.5 și 6 din Codul de procedură civilă.
In motivarea acestei căi extraordinare de atac, revizuientul a invocat art.1 din Legea nr.29/1990 și art.12 din Legea nr.187/1999 ( alin.6 din cererea de revizuire) considerând că aceste texte de lege determină admiterea cererii de revizuire.
Revizuietul a mai susținut față de art.322 pct.6 Cod procedură civilă că întrucât pârâta nu a fost prezentă în cauză la data judecării și nici nu a depus cerere de judecare în lipsă, ne aflăm în situația unei lipse de apărare sau chiar apărare cu viclenie.
Revizuientul mai precizează că intimata-pârâtă în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se atacă în cauză nu a răspuns în 30 de zile cererii sale de a i se permite accesul la propriul dosar.
In continuare sub acest ultim aspect, revizuientul analizează felul defectuos după părerea sa, în care au fost apreciate probele cauzei , și care a dus la respingerea recursului declarat de M.G. împotriva sentinței civile nr.179 din 15 februarie 2001 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția de contencios administrativ, respingere pronunțată prin decizia nr.3345/ 26 octombrie 2001 din dosarul nr.1219/2001 al Curții Supreme de Justiție și pe care o atacă în cauză cu cerere de revizuire.
Verificându-se actele cauzei Curtea Supremă de Justiție reține următoarele:
La 26 octombrie 2001, în dosarul nr.1213/2001, Curtea Supremă de Justiție-Secția de contencios administrativ a pronunțat decizie nr.3345.
Această hotărâre a Curții Supreme de Justiție este atacată în cauză cu cerere de revizuire de M.G.
Cererea de revizuire a fost întemeiată de petent pe dispozițiile art.322 pct.5 și 6 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art.322 pct.5 Cod procedură civilă; „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă:
-după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
Legea nr.29/1990 și Legea nr.187/1999 invocate ca „înscrisuri” în susținerea pct.5 din art.322 Cod procedură civilă, nu fac parte din categoria înscrisurilor doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Aceste două legi sunt acte normative publicate în Monitorul Oficial care în nici un caz nu au fost reținute de partea potrivnică și nici nu este prezentă cea de a II-a condiție cerută de lege „ să nu fi putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Nu este realizată nici posibilitatea ultimă prevăzută de art.322 pct.5 – respectiv dacă
s-ar fi desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Cât privește art.322 pct.6 Cod procedură civilă acesta prevede că: 1) revizuirea se poate cere dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică dispăruții incapabili sau cei puși sub curatelă sau consiliu judiciar, nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere.
Conținutul acestei prevederi de lege definește exact în favoarea cui este reglementarea care circumscrie pe cei ce ar putea invoca art.322 pct. 5 în persoana : statului, alte persoane juridice de drept public sau utilitate publică, dispăruți, incapabili sau cei puși sub curatelă sau consilier judiciar.
M.G. nu face parte din niciuna din categoriile suscitate.
Susținerea că pârâtul, respectiv Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a fost prezent la judecată și nici nu a cerut judecarea în lipsă sunt elemente ce nu au nici o legătură cu motivele invocate în art.322 pct.5 și 6 Cod procedură civilă.
De precizat că obiectul inițial al cererii de chemare în judecată împotriva pârâtului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului a fost obligarea pârâtului la despăgubiri materiale și morale pentru că nu i-a pus la dispoziție lui M.G. dosarul întocmit de fosta securitate.
Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată întrucât petentul nu a avut dosar întocmit de fosta securitate, răspuns întemeiat de pârât pe trei demersuri și anume către SRI,SIE și SAM din care a rezultat potrivit adreselor acestora că M.G. nu a avut întocmit dosarul de fond a securității.
Cât privește reluarea de către revizuient a unor probleme legate de judecarea fondului cauzei, aceasta depășește cadrul prezentului proces care este - cerere de revizuire privind decizia nr.3345 din 26 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție- Secția de contencios administrativ- astfel încât acest aspect nu se analizează.
Urmează deci, a se constata că cererea de revizuire este neîntemeiată și va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de M.G. împotriva deciziei nr.3345 din 26 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.