Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 129/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 17/F/C din 11 februarie 2002, a respins acțiunea formulată de O.M., în contradictoriu cu Baroul de Avocați Vâlcea și U.A.R.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că actul administrativ care putea fi atacat, conform Legii nr. 29/1990, a contenciosului administrativ, era decizia Consiliului U.A.R.

Că adăugirea cu scris de mână, din concluziile scrise, depuse la 30 ianuarie 2002, de reclamant, nu reprezintă o completare de acțiune, în sensul art. 112 C. proc. civ., astfel că acțiunea urmează a fi respinsă ca prematur formulată.

Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui și casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.

S-a arătat că pe parcursul procesului s-a depus și decizia Consiliului U.A.R., că s-au făcut discuții cu privire la aceasta, și prin cererea înregistrată la 1 februarie 2002, și-a precizat acțiunea, în sensul că solicită și anularea ei, astfel că în mod nejustificat i s-a respins acțiunea, ca prematur formulată.

Recursul este fondat.

Prin acțiunea formulată, reclamantul O.M. a chemat în judecată Baroul de Avocați Vâlcea și U.A.R., pentru a se dispune anularea ca nelegală, a deciziei nr. 1155 din 13 iunie 2001, prin care i-a fost respinsă cererea de primire în profesia de avocat ,cu scutire de examen.

Pe parcursul procesului, s-a depus la dosar, și decizia nr. 8482 din 15 decembrie 2001, emisă de Consiliul U.A.R., pe care reclamantul a înțeles să o atace, conform pecizării acțiunii din 1 februarie 2002, făcută în termenul de pronunțare a hotărârii.

În situația dată, instanța, față de incidentul creat, avea obligația legală a repunerii cauzei pe rol și de discutare, în prezența părților, a completării acțiunii, și nu să procedeze la soluționare și să respingă acțiunea, ca prematur formulată.

Împrejurarea că în alt dosar, având același obiect, instanța s-a pronunțat pe fondul cauzei, nu influențează prezentul recurs, instanța de trimitere urmând a avea în vedere la soluționarea cauzei, soluția irevocabilă ce urmează a fi pronunțată în speță.

Urmează, în baza art. 313 C. proc. civ., a se admite recursul și a se casa sentința, cu trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Admite recursul declarat de O.M., împotriva sentinței civile nr. 17 F/C din 11 februarie 2002 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată, cu trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.