Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 27 ianuarie 2003 reclamanta W.L. a chemat în judecată Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei, solicitând anularea vizei de ieșire din țară nr. 154.7901 emisă de pârâtă la 16 ianuarie 2003 și suspendarea executării acesteia.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că este asociată la S.C. „L.Q.C.I.” S.R.L. și îndeplinește toate condițiile prevăzute de Legea nr. 123/2001 pentru prelungirea vizei de ședere în România.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ prin sentința civilă nr. 377 din 24 martie 2003 a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei, pentru lipsa procedurii administrative pralabile.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs nemotivat reclamanta.
Potrivit dispozițiilor art. 303 C.proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Cu actul existent la fila 24 a dosarului nr. 269/2003 al Curții de Apel București s-a făcut cu dovada comunicării prin afișare a sentinței civile nr. 377/2003, la data de 15 mai 2003.
Așa fiind și văzând și dispozițiile art. 306 C.proc.civ. se va constata nulitatea recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanta W.L. împotriva sentinței civile nr. 377 din 24 martie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2004.