Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 7450/2002, precizată, reclamantul B.I., în contradictoriu cu C.N.A.S. București, a solicitat anularea adresei nr. 2317 din 20 mai 2002, prin care Președintele C.N.A.S. i-a respins contestația formulată împotriva evaluării pregătirii profesionale a acestuia, cuprinsă în fișa de evaluare, corespunzător dispozițiilor Ordinului nr. 20 din 29 ianuarie 2002 al C.N.A.S.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că ocupă funcția publică de șef de serviciu în cadrul Serviciului Audit Intern a C.J.A.S. Buzău și conform art. 60 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, s-au întocmit fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru funcționarii publici.
A mai învederat că potrivit H.G. nr. 1084/2001, pentru anul 2001, funcționarilor publici din instituțiile publice, numiți în condițiile Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, le-au fost aplicate prevederile Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobate prin H.G. nr. 749/1998, iar în aplicarea acestor prevederi, președintele C.N.A.S. a emis Ordinul nr. 20 din 29 ianuarie 2002 și precizările la adresa nr. 277 din 28 ianuarie 2002, necesare în activitatea de evaluare.
Notarea și calificativul primit de reclamant nu s-a făcut potrivit ordinului sus–menționat, ceea ce este de natură a-i vătăma drepturile legitime.
Prin sentința nr. 144 din 15 octombrie 2002, s-a admis acțiunea precizată și s-a anulat adresa nr. 2317 din 29 aprilie 2002 a Președintelui C.N.A.S. și fișa de evaluare a petiționarului, cu obligarea pârâtei de a întocmi această fișă conform Ordinului nr. 20/2002 al C.N.A.S.
Pentru a pronunța astfel, instanța a a vut în vedere:
Din fișa de evaluare a reclamantului rezultă că la evaluarea anterioară, a fost „excepțional”, iar la sfârșitul anului 2001 a obținut punctajul maxim – 5, astfel că nu s-a justificat notarea Șefului ierarhic al conducătorului de compartiment care i-a acordat petentului 3 și respectiv, 4 puncte, corespunzătoare calificativului „bun”.
Contestațiile, conform art. 3 din Ordinul nr. 20/2001 al C.N.A.S., privind evaluarea și punctajul total, se soluționează de președintele C.N.A.S., „în prezența părților”, ceea ce în speță nu s-a realizat, reclamantului fiindu-i comunicată soluția de respingere a contestației, cu adresa nr. 2317 din 20 mai 2002 a C.N.A.S.
Susținerea pârâtului, în sensul că rezultatul obținut cu calificativul de „bun” nu-l vatămă pe reclamant, a fost infirmată, întrucât potrivit prevederilor art. 15 din H.G. nr. 1084/2001, rezultatele obținute la evaluarea anuală a performanților profesionale individuale conferă funcționarilor publici dreptul să avanseze în grad și clasă și să primească reompense morale și materiale pentru rezultatele deosebite ale activității lor.
Calificativul de evaluare a reclamantului, s-a stabilit prin încălcarea dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 1084/2001 și ale art. 3 din Ordinul nr. 20/2001.
Împotriva sentinței a formulat recurs C.N.A.S., criticând-o astfel:
Instanța de fond în mod eronat a reținut că s-au încălcat prevederile H.G. nr. 1084/2001, deși conform art. 5 alin. (1) din actul normativ citat pentru anul 2001, au fost aplicabile prevederile Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin H.G. nr. 749/1998.
Notarea s-a făcut conform art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 1084/2001, pe baza criteriilor prevăzute de H.G. nr. 749/1998.
Contestatorul nu a suferit nici o vătămare a drepturilor sale legitime, întrucât în anul 2002 nu i s-au modificat drepturile salariale.
Punctajul pe care l-a obținut, îi dă dreptul la recompense morale și materiale.
Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Chiar dacă instanța de fond a avut în vedere prevederile H.G. nr. 1084/2001, se constată că și H.G. nr. 749/1998, prevede același punctaj pentru performanțele profesionale individuale – art. 18, ca și obligația că în cazul formulării contestației privind evaluarea, cererea se rezolvă de către conducătorul imediat superior persoanei care a decis asupra evaluării finale contestate, în termen de 10 zile, în prezența părților, ceea ce nu s-a făcut, reclamantul nefiind convocat.
Prin procedeul aplicat s-a încălcat pct. 3 din Ordinul nr. 20/2001 al C.N.A.S., astfel încât respingerea contestației este nelegală.
Așa cum rezultă din adresa nr. ET/2317 din 20 mai 2002, prin care i s-a comunicat intimatului că punctajul total la evaluarea profesională a fost de 3,40, echivalat cu calificativul „bun”, s-au avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. (1) H.G. nr. 1084/2001, art. 18 alin. (5) din H.G. nr. 749/1998, ca și art.2 alin. (2) din Ordinul Președintelui C.N.A.S., constatându-se, așa cum s-a menționat mai sus, că nu s-a respectat procedura de soluționare a contestației, conform metodologiei.
Afirmația că intimatul nu ar suferi nici o vătămare ca urmare a calificativului „bun”, nu este reală, întrucât, așa cum rezultă din prevederile art. 13 din H.G. nr. 749/1998, procedura de măsurare și evaluare a performanțelor profesionale individuale se realizează pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de măsurare a performanțelor profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit ori de câte ori este necesar, nivelul salariilor de bază individuale, între limite, potrivit legii.
Este indiscutabil că în afara salarizării, calificativul obținut influențează avansarea în grad și clasă; de asemenea, recompensele morale și materiale pentru rezultate deosebite în activitatea profesională, conform art. 18 din H.G. nr. 1084/2001.
Așa fiind și pentru considerentele expuse, se va respinge recursul, ca nefondat.
Conform art. 274 C. proc. civ., va obliga C.N.A.S. București, la 5.000.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, onorariu de avocat și taxele de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.N.A.S., împotriva sentinței nr. 144 din 15 octombrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă pe recurenta-pârâtă C.N.A.S., la plata sumei de 5.000.000 lei, cheltuieli de judecată, către intimatul–reclamant B.I.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2003.