La 25 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.314 din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel Cluj Secția comercială și de contencios administrativ.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 25 martie 2003 iar pronunțarea deciziei s-a amânat la 1 aprilie 2003.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 2 iulie 2002, D.P. a chemat în judecată Casa de Pensii Cluj, solicitând să se dispună modificarea hotărârii nr.179 din 28 mai 2002, emisă de către Comisia constituită pentru aplicarea Legii nr.189/2000, în sensul că plata indemnizației cuvenite să fie făcută cu începere de la data de 1 aprilie 2001, în loc de 1 iunie 2002.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că deși a depus înscrisurile necesare pentru soluționarea favorabilă a cererii sub nr.5246 din 28 martie 2001, comisia respectivă a stabilit că plata indemnizației trebuie făcută începând de la o dată mult ulterioară, ceea ce îl prejudiciază.
Curtea de Apel Cluj, Secția comercială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr.314 din 11 septembrie 2002 a admis acțiunea așa cum a fost formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul a depus o primă cerere pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 la 28 martie 2001, care însă, printr-o interpretare restrictivă a art.1 lit.c din O.G.nr.105/1999 i-a fost respinsă.
Ulterior, după intrarea în vigoare a H.G.nr.127/2002 el a reiterat cererea.
Având în vedere această situație, precum și faptul că persoanele refugiate beneficiază de indemnizațiile stabilite de actele normative în vigoare, în temeiul Legii nr.189/2000 și nu în temeiul Normelor de aplicare a ordonanței guvernamentale aprobate prin H.G.nr.127/2002, acțiunea trebuie admisă, cu consecința anulării parțiale a actului administrativ atacat.
Hotărârea a fost recurată de către pârâtă Casa Județeană de Pensii Cluj.
Recurenta a susținut că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea, deoarece odată cu intrarea în vigoare a menționatei hotărâri guvernamentale s-a creat posibilitatea acordării drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 retroactiv, de la data depunerii cererilor, cu excepția celor contestate pe calea contenciosului administrativ și în care s-a pronunțat o hotărâre irevocabilă ce se bucură de autoritatea lucrului judecat.
A precizat că în speță, o asemenea hotărâre a fost pronunțată de Tribunalul Cluj (sentința civilă nr.1761/2001), dar instanța sesizată nu a ținut seama de ea în soluționarea noii cereri.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Nu se contestă de ambele părți că o primă cerere pentru recunoașterea calității de beneficiar al dispozițiilor Legii nr.189/2000 a fost formulată de reclamant la 28 martie 2001.
Cererea respectivă a fost respinsă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă care însă, lipsește din dosar, ca de altfel și cererea depusă ulterior, afirmativ la 10 mai 2002.
Ori, pentru stabilirea corectă a situației de fapt și aplicarea normelor legale incidente în cauză, era necesar să se ceară reclamantului să atașeze în prezentul dosar, copii după toate cererile înregistrate la pârâtă, precum și după sentința civilă nr.176/2001 a Tribunalului Cluj, Secția de contencios administrativ, invocată de recurentă.
Neprocedând în modul arătat și întemeindu-și sentința exclusiv pe afirmațiile făcute de reclamant în acțiune, curtea de apel a pronunțat o hotărâre ce nu-și găsește suport probator în piesele dosarului.
Având în vedere aceste motive și prevederile art.304 pct.10 și art.313 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.314 din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel Cluj Secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2003.