La data de 26 martie 2003, s-au luat în examinare recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt și Ministerul Finanțelor Publice, precum și de S.C. „C” SA împotriva sentinței civile nr.250 din 30 august 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din data de 26 martie 2003, iar pronunțarea deciziei s-a amânat la data de 2 aprilie 2003.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 5 iunie 1999, reclamanta S.C. ”C” SA a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt, solicitând anularea deciziei nr.1263/1999 și a procesului-verbal nr. 1326/1996 și exonerarea societății de plata sumei de 58.982.908 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că organul de control a reținut în mod eronat că ar fi încasat necuvenit suma respectivă, prin practicarea unor prețuri mai mari la livrarea către S.C.”E” a cantității de 2,957 tone grâu.
Prin sentința nr.138/ 7.03.2001 Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea și a dispus anularea actelor administrative atacate, cu motivarea că societatea, care nu încasase de la cumpărător suma în litigiu, nu o datorează bugetului de stat.
Recursul declarat de pârâți a fost admis de Curtea Supremă de Justiție care, prin decizia nr.60/ 15.01.2002 a Secției Contencios Administrativ a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță în vederea completării materialului probator, eventual a efectuării unei noi expertize contabile.
În fond după casare, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ a dispus, prin sentința nr.250/ 30.08.2002 admiterea în parte a acțiunii, anularea parțială a celor două acte administrative și constatarea că reclamanta datorează la bugetul de stat suma de 42.231.256 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta a încasat necuvenit o sumă de bani prin practicarea unor prețuri mai mari față de prețul negociat, dar contravaloarea comisionului de 10,80 lei/ kg. grâu a fost în total de 12.138.660 lei și nu de 21.212.982 lei, întrucât la facturile nr.613 și 614 nu a fost practicat acest comision.
Cu privire la eroarea de calcul a prețului, stabilită de organul de control la suma de 37.769.929 lei, instanța a constatat că valoarea reală este de 30.092.596 lei, sumă pe care societatea o datorează la bugetul de stat.
Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamanta S.C. „C” SA , cât și pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt și Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamanta a învederat că suma de 10,80 lei/kg. grâu a fost negociată cu societatea care a cumpărat grâul, reprezentând contravaloarea operațiunilor suplimentare aferente vânzării și a invocat drept act justificativ adresa nr.18/2002 emisă de SC „E” .
Referitor la eroarea de calcul, reclamanta a susținut că suma nu a fost încasată de societate și la două luni după control, respectiv la 26.09.1996, s-a efectuat stornarea ei în contabilitate, astfel încât instanța a reținut în mod eronat că s-ar datora bugetului de stat suma de 30.092.596 lei.
Pârâții au criticat sentința sub aspectul valorii comisionarului reținut de instanță ca fiind încasat de reclamantă. În acest sens, s-a susținut că instanța a greșit, preluând fără motivare concluziile raportului de expertiză privind nefacturarea comisionului la facturile nr.613 și 614 din 31.01.1996.
În realitate, au arătat pârâții, reclamanta a încasat necuvenit suma de 58.952.908 lei, încasând suplimentar cu ocazia livrării cantității de 2,957 tone grâu de panificație un comision de 10,80/ Kg., în afară de prețul de 318 lei/kg.
Examinând cauza în raport de motivele invocate de recurenți și având în vedere prevederile art.304 și 3041 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamantă prin modificarea în parte a sentinței, în sensul că suma datorată de reclamantă la bugetul statului este de 12.138.660 lei. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței și se va dispune respingerea recursului formulat de pârâți, ca nefondat.
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că S.C. „C” SA a practicat prețuri mai mari decât prețul negociat, de 318 lei/kg. grâu, încasând un comision de 10,80 lei/kg.
Livrarea grâului de panificație s-a făcut în lipsa unui contract de vânzare-cumpărare, în baza repartiției emise de Romcereal București care a transmis prin telex și valoarea prețului.
La data facturării, astfel cum a constatat instanța, nu a existat un accept scris al cumpărătorului privind comisionul de 10,80 lei/kg. că reprezentând contravaloarea unor operațiuni suplimentare, aferente livrării grâului.
În acest sens, criticile formulate de reclamantă privind neluarea în considerare a adresei nr.18/ 24.05.2002 emisă de SC „E” SRL (f.25 dosar fond nr.343/2002) sunt nefondate, actul fiind încheiat la 6 ani de la data livrării și neputând atesta retroactiv că ar fi existat în anul 1996 o acceptare de plată a comisionului.
Nu este întemeiat nici motivul invocat în recursul părților privind valoarea comisionului care nu ar fi de 12.138.660 lei, astfel cum a reținut instanța, ci de 21.212.982 lei, cum a stabilit organul de control.
Astfel cum a rezultat din raportul de expertiză contabilă care a verificat situația facturilor întocmite pentru SC „E” SRL (documente anexate lucrării), reclamanta nu a efectuat comisionul de 10,80 lei/Kg. la facturile nr.613 și 614 din data de 31.01.1996, astfel încât adaosul încasat necuvenit și care trebuie restituit la bugetul de stat este de 12.138.660 lei.
Apare însă întemeiată critica formulată de reclamantă privind greșita sa obligare la plata sumei de 30.092.596 lei, reprezentând eroarea de calcul la întocmirea facturilor către S.C. „E” SRL.
Din probele administrate a rezultat că, față de valoarea facturii emise de reclamantă, de 1.325.469.630 lei, societatea cumpărătoare a achitat numai 1.289.827.563 lei. Diferența de 30.092.596 lei nu a fost încasată de reclamantă, iar la două luni după data controlului, R.A. Romcereal – Sucursala Olt, cu factura de creditare nr.800849/ 26.07.1996 a stornat operațiunea privind eroarea de calcul, astfel încât suma sus menționată nu este datorată bugetului de stat.
În raport de cele expuse, Curtea va admite recursul reclamantei în sensul că aceasta datorează bugetului de stat numai suma de 12.138.660 lei și va respinge recursul declarat de pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta Societatea comercială „C” S.A. împotriva sentinței civile nr.250/ 30.08.2001 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că, se constată că reclamanta datorează la bugetul statului suma de 12.138.660 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt și de Ministerul Finanțelor Publice.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2003.