S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.522 din 7 mai 2003 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat intimatul – reclamant P.A., lipsind recurenta – pârâtă Casa Județeană de Pensii Cluj.
Procedura completă.
Intimatul – reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, pentru considerentele din întâmpinarea formulată în cauză.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 martie 2003, P.A. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj să se dispună anularea hotărârii nr.8533 din 17 martie 2003, prin care comisia constituită pentru aplicarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr.198/2000, i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste acte normative.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei la să-i recunoască calitatea de persoană persecutată pentru motive etnice.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că urmare a aplicării Dictatului de la Viena, părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din comuna Gula, județul Cluj la București.
Că, deși a făcut dovada nașterii în această din urmă localitate, în timpul refugiului părinților, pârâta i-a respins cererea pentru considerente ce nu-și găsesc suport în reglementarea legală în vigoare.
Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr.522 din 7 mai 2003 a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
În esență, instanța de fond a reținut că normele legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd, în mod imperativ, înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești pretinse. Că, pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor refugiați împreună cu părinții sau născuți în refugiu, statul având îndatorirea de protecție și sprijin egal pentru toți cetățenii săi.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj.
Recurenta a susținut că în mod eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece reclamantul P.A. nu și-a schimbat domiciliul, fiind născut în municipiul București.
Prin urmare, el nu a suferit persecuții din motive etnice și nu putea fi încadrat în categoria persoanelor refugiate, prevăzută de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 127/2002.
Critica nu este întemeiată.
Cu actele de stare civilă și certificatul nr. C/3225 din 21 noiembrie 2002 s-a dovedit că reclamantul P.A. s-a născut la data de 25 februarie 1944 în București, în timpul refugiului părinților săi din comuna Gula, județul Cluj, determinat de aplicarea Dictatului de la Viena.
Perioada de refugiu a fost cuprinsă între 25 februarie 1944 și 6 martie 1945.
Curtea de Apel Cluj a reținut în mod corect această stare de fapt, ca și concluzia că Legea nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare nu-i exclude pe cei născuți în timpul refugiului de la beneficiul instituit prin art.1 lit.c al Ordonanței Guvernului nr.105/1999, de vreme ce indiscutabil, ei au suportat împreună cu părinții aceleași privațiuni datorate strămutării familiei în altă localitate decât aceea de domiciliu.
Ținând seama de aceste considerente și de inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine publică, care ar putea fi invocate din oficiu, conform art.306 alin.2 din Codul de procedură civilă, urmează a se respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.522 din 7 mai 2003 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.