S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de S.C. “E.” S.A. București împotriva Deciziei nr.1641 din 25 aprilie 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat contestatoarea S.C. “E.” S.A. București reprezentată de consilierul juridic E.P. și intimatul Ministerul Industriei și Resurselor reprezentat de consilierul juridic N.P., lipsind intimata S.C. „T.” – Filiala E.T.
Procedura completă.
Consilierul juridic E.P. a solicitat admiterea contestației în anulare, potrivit motivelor dezvoltate în scris.
Consilierul juridic N.P. a pus deasemenea concluzii pentru admiterea contestației în anulare formulată împotriva Deciziei nr.1641 din 25 aprilie 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția de contencios administrativ.
C U R T E A
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr.1641 pronunțată la data de 25 aprilie 2002 în dosarul nr.3765/2001, Curtea Supremă de Justiție, Secția contencios administrativ a respins ca tardiv formulată contestația în anulare împotriva deciziei nr.935/ 27 martie 2001 a aceleiași secții, introdusă de contestatoarea S.C. “E.” S.A. București.
Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art.319 alin.2 din Codul de procedură civilă, împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe calea executării silite – cazul deciziei nr.935/ 27 martie 2001 – contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, or contestația respectivă în anulare fusese introdusă la data de 11 octombrie 2001, deci cu încălcarea acestor prevederi legale.
Împotriva deciziei nr.1641/ 25 aprilie 2002 contestatoarea S.C. “E.” SA București a formulat contestația în anulare de față susținând că este nelegală pentru următoarele motive:
- chiar dacă reprezentantul său a participat la dezbateri, nu rezultă automat că a fost prezent și la pronunțare;
- termenul de 15 zile prevăzut de art.219 alin.2 din Codul de procedură civilă curge de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, nu de la data pronunțării acesteia;
- contestația în anulare a vizat și faptul că instanța nu a cercetat toate motivele de recurs, împrejurare de care nu putea lua cunoștință la data pronunțării, ci numai după redactarea considerentelor.
Contestația în anulare de față este nefondată.
Este adevărat că, potrivit prevederilor art.320 alin.3 din Codul de procedură civilă, hotărârea dată în contestație – cazul deciziei nr.1641/ 25 aprilie 2002 – este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Dar, în conformitate cu prevederile art.317 și 318 din Codul de procedură civilă hotărârile pot fi atacate cu contestație în anulare numai pentru motivele limitativ enumerate de aceste dispoziții, între care nu se regăsesc motivele invocate de contestatoare în contestația în anulare de față, urmând să fie respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de S.C. “E.” S.A. București împotriva Deciziei nr.1641 din 25 aprilie 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2003.