Ședințe de judecată: Februarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1590/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2003.

            S-au luat în examinare recursurile declarate de SC „A.” SA Filiași, județul Dolj și F. C. împotriva sentinței civile nr.281 din 27 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ.

            La apelul nominal s-a prezentat recurentul reclamant  F. C. Au lipsit recurenta pârâtă SC „A.” SA Filiași, județul Dolj și intimatul pârât Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

            Procedura completă.

            Recurentul reclamant F. C. a susținut și dezvoltat motivele recursului propriu, arătând că instanța de fond a dispus anularea parțială a certificatului de atestare numai pentru suprafața de  6824 mp, fără să se pronunțe cu privire la terenul pe care se află atelierul. A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. În ceea ce  privește  recursul declarat de SC „A.” SA Filiași, a pus concluzii de respingere a acestuia, ca nefondat.

 

C U R T E A

 

            Asupra recursurilor de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin acțiunea formulată la data de 12 februarie 2001 la Judecătoria Filiași, reclamantul F. C. a chemat în judecată pe pârâta SC „A.” Filiași SA solicitând anularea parțială a certificatului de atestare a  dreptului de proprietate asupra terenurilor nr.1000 seria M07 eliberat la 5 mai 1994 de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, precum și obligarea pârâtei să elibereze suprafața de 6979,482 mp. punctul numit „La drum”.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că acest teren îi aparține în calitate de moștenitor al foștilor proprietari F. I. și  I.F., i-a fost reconstituit în baza Legii nr.18/1991 dreptul de proprietate, dar punerea în posesie nu poate avea loc întrucât pe suprafața respectivă este  amplasat sediul Secției  Fratoștița  a SC „A.” SA.

Prin sentința civilă nr.477 din 28 martie 2002, Judecătoria Filiași a admis excepția prescripției și a respins acțiunea.

Recursul declarat de reclamant a fost admis de Tribunalul Dolj care, prin decizia nr.3800 din 3 decembrie 2001 a casat sentința și a trimis cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel Craiova.

Secția contencios administrativ a acestei instanțe, prin sentința nr.281 din 27 septembrie 2002 a admis în parte acțiunea și a dispus anularea parțială a certificatului de atestare pentru suprafața de 6824 mp.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului aflat în posesia pârâtei care deține și  o construcție cu destinație de atelier pe o suprafață de 156,25 mp.

Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamantul F. C., cât și pârâta SC „Agrofil” SA Filiași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a învederat că în mod nejustificat, instanța a redus suprafața de teren ce i se cuvine cu 156,25 mp. și  nu s-a pronunțat asupra celei de-a doua cereri, privind eliberarea terenului de materialele  feroase și construcția existentă.

Pârâta a criticat sentința sub aspectul soluționării cauzei în lipsa societății, care nu a fost citată la proces și nici nu a avut cunoștință de  expertiza tehnică ce a fost efectuată. De asemenea, instanța nu a luat în considerare actele depuse și nici nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare privind tardivitatea formulării acțiunii și neîndeplinirea procedurii administrative  prealabile.

Examinând cauza în raport de motivele invocate și având în vedere prevederile art.304 și 304/1 C. proc. civ., Curtea va constata că  recursurile sunt fondate, impunându-se admiterea lor, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Într-adevăr, instanța nu s-a pronunțat nici asupra excepțiilor invocate de pârâtă, nici asupra tuturor capetelor de cerere ale acțiunii.

Având în vedere data eliberării actului administrativ atacat, 5 mai 1994, instanța de trimitere urmează să verifice și în raport de data transcrierii certificatului de atestare  în registrul de publicitate  imobiliară – în ipoteza că o asemenea operațiune a avut loc – dacă la data sesizării Curții de Apel Craiova a fost respectat termenul de 1 an prevăzut de art.5 alin.ultim din Legea nr.29/1990.

De asemenea, instanța va verifica și îndeplinirea condiției prevăzută în mod obligatoriu de art.5 alin.1 din aceeași lege, privind sesizarea  organului emitent al actului, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prealabil formulării acțiunii.

Dacă va constata  netemeinicia celor două excepții, instanța, procedând la judecarea fondului litigiului, urmează a se pronunța asupra tuturor cererilor cuprinse în acțiune, inclusiv asupra solicitării de eliberare a terenului prin  demolarea construcției și ridicarea materialelor existente, în care sens, dacă va fi necesar, pot fi administrate probe suplimentare.

În raport de cele expuse mai sus, Curtea va casa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

            Admite recursurile declarate de SC „A.” SA Filiași, județul Dolj și F. C. împotriva sentinței civile nr.281 din 27 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ.

            Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

            Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2003.