Ședințe de judecată: Februarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 166/2004

Pronunțată în ședință publică, astăzi  20 ianuarie 2004.

            Asupra recursului de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin acțiunea introdusă la data de 1 octombrie 2001 și precizată ulterior, E.B.F. a solicitat obligarea Ministerului de Interne și Inspectoratului de Poliție a Județului Iași  să-i acorde solda de merit pe anul 1999 și să-i recalculeze sumele de  bani acordate cu titlu de ajutor în temeiul art.31 din Legea nr.138/1999, la nivelul funcției de șef serviciu I pentru combaterea criminalității  economico-financiare, cu includerea soldei de merit, fără impozitare, având  în vedere data trecerii în rezervă – 31 decembrie 1999 – plus  daune cominatorii și cheltuieli de judecată.

            De asemenea, a cerut obligarea autorităților publice-pârâte la  actualizarea sumei datorate.

            In motivarea  acțiunii, reclamanții a arătat  că prin  sentința civilă nr.40/CA/2000 a Curții de Apel Iași s-a dispus  anularea ordinului  de zi nr.0323 din 10 noiembrie 1998, emis  de pârâtul secund și repunerea sa  în drepturile de care a fost lipsit de la data luării acelei măsuri, până la plata efectivă.

            A precizat  că a primit  suma de 37.495.686 lei, luându-se în calcul solda de merit  doar pentru perioada 10 noiembrie – 31 decembrie 1998. Pentru anul 1999 nu s-a avut  în vedere solda de merit și nici ajutorul de trecere în rezervă, iar suma de bani cuvenită i-a fost impozitată în mod nelegal.

            Având în vedere că pârâții au refuzat  acordarea sumelor pretinse, pentru valorificarea drepturilor, sale, E.B.F. s-a văzut nevoit a se adresa  instanței de  contencios administrativ competentă.

            Reinvestită cu soluționarea pricinii ca efect al casării cu trimitere a unei hotărâri  anterioare, Curtea de Apel Iași prin sentința civilă nr.57/CA din 31 martie 2003 a admis în parte  acțiunea și a obligat pe pârâți să plătească reclamantului  suma de 219.752.769 lei, compusă din:

            -6.634,030 lei diferență de  soldă;

            -213.118.739 lei ajutor  reactualizat pentru trecerea în rezervă.

            Totodată, au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 14.033.000 lei.

            Capetele de  cerere privind  contestația la titlu, actualizarea cuantumului cheltuielilor de judecată și daunele cominatorii au fost respinse.

            In esență, instanța a reținut că  neacordarea soldei de merit, reclamantului, pentru anul 1999, este justificată.

            Cât privește ajutorul cuvenit  în baza art.31 din Legea lnr.138/1999, cuantumul acestuia se  stabilește  în funcție de solda lunară  brută avută  în luna  schimbării poziției de  activitate, în raport de vechimea de la data pensionării reclamantului – 31 decembrie 1999. Aceasta se acordă anual în condițiile art.5 din lege și cele prevăzute  în Ordinul M.I. nr.S/441/1995, anexa 6 pct.3 și 4, cu precizarea  că în anul 1999, E.B.F. nu a beneficiat de solda de merit.

            S-a precizat  că  în calculul  ajutorului cuvenit nu se putea  include  solda de merit, dar trebuia luată în considerare funcția de șef serviciu I.

            Referitor la impozitarea aplicată de  pârâți asupra  ajutorului acordat, instanța a apreciat că pretenția reclamantului pentru restituirea impozitului se justifică întrucât dreptul său la încasarea acestor sume s-a născut la 31  decembrie 1999, conform art.31 din Legea nr.138/1999, în vigoare la data  de la 1 august 1999.

            O concluzie similară a fost reținută în legătură cu cererea  pentru actualizarea sumelor de bani datorate, corespunzător  indicelui de inflație și în raport de data solicitării ajutorului pentru trecerea în rezervă.

            Impotriva  sentinței au declarat recurs pârâtul Ministerul Administrației și Internelor.

            Recurentul a criticat  hotărârea numai în ce privește rezolvarea dată cererii reclamantului de  plată  a ajutorului în sumă de 213.118.739 lei și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate  acestuia.

            S-a susținut  că potrivit  normei legale în vigoare, reclamantul avea dreptul la un ajutor reprezentând 20 de solde lunare brute, calculate  în baza  soldei lunare  brute avută la data schimbării poziției de  activitate (31 decembrie 1999).Că, Inspectoratul de Poliție al Județului Iași a  achitat acestuia, prin compartimentul financiar, ajutorul  de 20 de solde impozitat, conform prevederilor OG nr.73/1999, motiv pentru care în opinia  recurentului , suma  datorată  trebuia să reprezinte  doar impozitul reținut, de 72.082.438 lei și  nu întreg ajutorul menționat în hotărâre.

            Pe  de altă parte, din  însumarea  chitanțelor depuse  în dosar, rezultă un total al cheltuielilor de judecată făcute de reclamant, de 12.000.000 lei și  nu de  14.033.000 lei.

            Recursul este nefondat sub aspectul ambelor critici formulate.

            Prin decizia de casare nr.3430 din 12 noiembrie 2002, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că este justificată cererea reclamantului E.B.F.  de calculare a ajutorului cuvenit la trecerea în rezervă, cu luarea  în considerare a funcției de șef serviciu I, dar fără includerea soldei de merit.

            In privința pretenției de restituire a impozitului pentru ajutorul datorat conform art.31 din Legea nr.138/1999 și a actualizării sumei de bani, operațiunea trebuie realizată în raport de indicele de inflație.

            S-a dat îndrumarea  instanței de trimitere de încuviințare a probei  cu o expertiză  contabilă care să calculeze:

            -cuantumul ajutorului datorat reclamantului, cu luarea în considerare a funcției de șef serviciu I, fără includerea soldei de merit;

            -cuantumul impozitului reținut în mod nejustificat din ajutorul stabilit conform art.31 din Legea nr.138/1990;

            -cuantumul diferenței de plată, avându-se în vedere plățile făcute de pârâți cu titlu de ajutor, precum și actualizarea acestei diferențe, cu indicele de inflație la zi.

            Conformându-se  îndrumărilor date prin decizia de casare, în fond după casare, instanța a încuviințat  proba cu expertiză contabilă, care a fost efectuată de expertul A.M..

            Acest expert a ținut seama de obiectivele fixate, actele existente  în dosarul cauzei, înscrisurile puse la dispoziție de serviciul financiar-contabilitate al Inspectoratului de Poliție al Județului Iași și de  normele juridice aplicabile speței.

            De asemenea, a avut în vedere  plățile făcute de pârâți, concluzionând că,  cuantumul ajutorului datorat ofițerului la data  ieșirii la pensie ca șef serviciu I, fără includerea soldei de merit, luându-se  în calcul și impozitul reținut  în mod nejustificat,  corelat cu indicii prețurilor de  consum la data efectuării expertizei, precum și  plățile făcute în lunile februarie 2000 și iulie 2001, este de 213.118.739 lei.  La suma respectivă se  adaugă  diferența de soldă cuvenită în sumă de 6.634.030 lei, deci  în total, suma de 219.752.769 lei.

            Concluziile expertului contabil  nu au fost  combătute de pârâți pe calea unor obiecțiuni, note de concluzii sau oral, în fața instanței de judecată.

            De asemenea, nu s-au administrat alte mijloace  de probațiune concludente care  să justifice  înlăturarea  concluziilor formulate  în raportul de  expertiză contabilă întocmit de  Marinela Axinte.

            Referitor la cheltuielile de judecată, instanța de fond a avut în vedere deconturile prezentate de cei doi experți contabili numiți  pe parcursul desfășurării procesului, care atestă  plata de  către reclamant a unor onorarii în sumă totală de 14.000.000 lei, cu chitanțele nr.2409419 din 28 noiembrie 2001 și respectiv, nr.2409426 din 18 ianuarie 2002.

            La acele sume au fost adăugate taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în valoarea totală de 33.000 lei.

            Apreciind că sentința pronunțată  în fond după casare este legală și temeinică, Inalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

            Respinge recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva  sentinței civile nr.57/CA din 31 martie  2003  a Curții de Apel Iași, ca nefondat.           

Pronunțată în ședință publică, astăzi  20 ianuarie 2004.