Ședințe de judecată: Februarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1670/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2003.

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 427/2001 reclamanta SC C. SA ,în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Harghita, Direcția Regională Interjudețeană a Vămilor Cluj, Direcția Generală a Vămilor București, a solicitat anularea deciziilor nr. 15/2090 din 22 martie 2001, respectiv nr. 16/2105 din 23 martie 2001, prin care s-au menținut actele de constatare cu nr. 42 din 23 februarie 2001, cu anexa nr. 27 din 23 februarie 2001, respectiv nr. 43 din 23 februarie 2001, cu anexa nr. 26 din 23 februarie 2001 a Biroului Vamal Miercurea Ciuc, din subordinea Direcției Regionale Vamale Interjudețene Brașov, respectiv a Direcției Generale a Vămilor București, întrucât pentru importul de utilaje din anul 1997, luna decembrie, necesare procesului de producție pe liniile debitat bușteni transport și producere furnir, i-au fost stabilite obligații suplimentare vamale de 351.020.232 lei, taxe vamale, T.V.A. și majorări de întârziere T.V.A. și 362.896.098 lei. cu același titlu.

Prin aceeași acțiune s-a solicitat suspendarea executării vremelnice a deciziilor. ce s-au rezolvat prin încheierea nr. 99 din 24 aprilie 2001, avându-se în vedere prejudiciul iminent.

Prin sentința nr. 149 din 25 iunie 2001, s-a admis acțiunea, s-au anulat deciziile cu nr. 15/2090 din 22 martie 2001 și nr. 16/2105 din 23 martie 2001 a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Harghita, date cu depășirea competențelor materiale.

S-a constatat că între actele de constatare nr. 42 din 23 februarie 2001, cu anexa nr. 27/2001 și nr. 43 din 23 februarie 2001, cu anexa nr. 26/2001, întocmite de Biroul Vamal Miercurea Ciuc, prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale bugetare totale de 713.916.330 lei (351.020.232 lei + 362.896.098 lei), taxe vamale, T.V.A. și majorări, există o legătură conexă, caz în care competența materială de a soluționa pe fond contestațiile, înregistrate inițial sub nr. 2105/2001, la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Harghita, revenea în cadrul procedurii administrative prealabile, Ministerului Finanțelor – Direcția de Soluționare a Plângerilor, astfel că s-a dispus trimiterea întregului dosar la organul administrativ stabilit mai sus, urmând ca dosarul să fie restituit după soluționarea contestațiilor pe fond.

S-a menținut în continuare încheierea nr. 99 din 24 aprilie 2001, privind suspendarea deciziilor emise de pârâta I, anulate prin sentință și a actelor de constatare nr. 42 și nr. 43 din 23 februarie 2001, până la rezolvarea contestațiilor conexate, pentru suma totală de 713.916.330 lei.

Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere:

Întrucât cele două acte de constatare nr. 42 și nr. 43/2001 a organelor teritoriale de control vamal ,se referă la obligații fiscale de 713.916.330 lei, cu privire la importul unei singure linii industriale de derulare furnir, utilaj complet ce lucrează ca o linie unitară, deși introdusă în țară la două date diferite, în luna decembrie 1997, actele de control trebuiau cuprinse în unul singur și nu în două, fapt ce a generat reducerea obligațiilor sub 500.000.000 lei ,cu schimbarea competențelor materiale.

Dată fiind valoarea totală a obligațiilor fiscale, competența materială de a soluționa contestațiile formulate revenea Ministerului Finanțelor – Direcția Generală de Soluționare a Plângerilor București, conform art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 13/2000.

Față de soluția adoptată s-a impus și menținerea în continuare a încheierii de suspendare a executării celor două decizii, până la soluția ce se va adopta de Ministerul Finanțelor.

Direcția Generală a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană Cluj, a declarat recurs împotriva încheierii nr. 99 din 24 aprlie 2001, iar Direcția Regională Vamală Interjudețeană Brașov, în numele și pentru Direcția Generală a Vămilor București, a formulat recurs împotriva sentinței nr. 149/2001.

Direcția Generală a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană Cluj, a criticat încheierea nr. 99 din 24 aprilie .2001, astfel:

Actele constatatoare nr. 42 și nr. 43 din 23 februarie 2001, reprezintă titluri executorii, iar punerea lor în executare are drept scop recuperarea creanțelor bugetare.

Motivarea este contradictorie, vizând oportunitatea suspendării, raportat la împiedicarea temporară a desfășurării operațiunilor de import-export, ce ar fi de natură să provoace prejudicii neprevăzute.

Suspendarea executării se poate obține pe calea contestației la executare și contestație la titlu, instanța nefăcând distincție.

Instanța a pronunțat suspendarea executării conform art. 78 alin. (3) din O.G. nr. 11/1996 și art. 401 C. proc. civ., fără a observa că art. 78 alin. (3) a fost abogat expres prin art. 27 din O.U.G. nr. 113/1999.

Direcția Regională Interjudețeană Brașov, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, a criticat sentința civilă nr. 149/2001, astfel:

Instanța nu s-a pronunțat asupra excepției privind lipsa calității procesuale pasive a Direcției Regionale Vamale Interjudețene Brașov.

Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Harghita, în mod corect, a soluționat fiecare contestație în parte, competența materială revenindu-i în raport cu cuantumul debitelor și importuri distincte.

Potrivit art. 61 alin. (7) din Legea nr. 141/1997, actele constatatoare constituie titlu executoriu.

Potrivit art. 78 din O.G. nr. 11/1996, aprobată prin Legea nr. 108/1996, era obligatorie depunerea unei cauțiuni.

Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Cu referire la recursul declarat de Direcția Generală a Vămilor București ,prin Direcția Vamală Interjudețeană Cluj;

Incontestabil că actele de constatare, în speță nr. 42 și nr. 43 din 23 februarie 2001, constituie titluri executorii.

Intimata SC C. SA și-a fundamentat cererea de suspendare a executării silite, conform art. 78 alin. (3) din O.G. nr. 11/1996, instanța de fond și-a fundamentat soluția, conform art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Nu rezultă nici o contrarietate în motivare, considerându-se cererea, justificată, dat fiind că retragerea sumelor contestate ar avea consecințe neprevăzute asupra operațiunilor de import-export pe care le efectuează.

Suspendarea executării pe calea contestației la executare, eventual la titlu, nu exclude acordarea de către instanța de contencios administrativ, a suspendării, în speță fiind vorba de executarea titlurilor.

Așa cum s-a precizat mai sus, suspendarea s-a acordat conform art. 9 din Legea nr. 29/1990 și nu conform art. 78 alin. (3) din O.G. nr. 11/1996.

Față de considerentele de mai sus, recursul nefiind fondat, se va respinge ca atare.

Cu privire la recursul Direcției Regionale Interjudețene Brașov:

Este adevărat că s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dar cu ocazia dezbaterilor pe fond, s-a cerut un termen de pronunțare, pentru a depune concluzii scrise în acest sens.

Recurenta a depus într-adevăr concluzii scrise, înregistrate la 22 iunie 2001, în care susținerile au fost numai în legătură cu clasificarea mărfurilor importate cu DVI nr. 414 din 15 decembrie 1997, pretinzându-se corectitudinea acestora din documentele contestate, fără a se mai susține excepția lipsei calității procesuale active.

De altfel, actele constatatoare nr. 42 și nr. 43 din 23 februarie 2001 cu anexele pentru care s-a constatat legătura conexă, fiind vorba de încadrarea unei linii industriale importată și s-a dispus trimiterea dosarului pentru soluționare pe fond, la Ministerul Finanțelor Publice, aparțin Direcției Regionale Vamale Interjudețene Brașov, astfel că existența în proces ca parte, este justificată procedural.

Cu referire la competența materială, așa cum judicios s-a motivat, fiind vorba de un utilaj complet ce lucrează ca o linie unitară, indiferent dacă transportul a fost fracționat, actele de control trebuiau cuprinse în unul singur și în raport de cuantum, respectiv suma de 713.916.300 lei, cumpetența de soluționare aparține de Ministerului Finanțelor Publice, unde, de altfel, s-a trimis dosarul pentru soluționare în faza procedurii prealabile administrativ-jurisdicționale.

Cu privire la actele constatatoare, ce constituie titluri executorii, ca și acordarea suspendării executării, s-a răspuns la primul recurs, în cadrul prevederilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, nefiind necesară depunerea unei cauțiuni.

Față de cele menționate mai sus, se va respinge și acest recurs ca nefondat.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge recursurile declarate de Direcția Regională Vamală Interjudețeană Brașov, în numele și pe seama Direcției Generale a Vămilor și de către Direcția Generală a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană Cluj, împotriva sentinței civile nr. 149 din 26 iunie 2001 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și contencios administrativ și încheierii de ședință nr. 99 din 24 aprilie 2001 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr. 427/2001, ca nefondate.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2003.