Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București la 22 mai 2001, reclamanta P.M. a solicitat desființarea deciziei nr. 1344 din 23 aprilie 2002, prin care i-a încetat contractul de muncă în baza art. 130 lit. a) C. Muncii și pe cale de consecință, reintegrarea în funcția anterioară sau una similară și acordarea tuturor drepturilor salariale, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, precum și daune morale în sumă de 50 milioane lei.
Prin sentința civilă nr. 439 din 30 mai 2001 Tribunalul Bucureșt, secția V-a civilă și de contencios administrativ, a declinat competența soluționării acțiunii formulată de reclamanta P.M., în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
La rândul său, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 934 din 16 octombrie 2002, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului București, secția litigii de muncă.
Ivindu-se conflict negativ de competență între cele două instanțe, dosarul a fost înaintat Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, spre a se pronunța, în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ., un regulator de competență.
În speță, ca urmare a analizei efectuate de A.P.A.P.S., s-a constatat necesitatea modificării structurii organizatorice a instituției, prin înființarea unor noi compartimente și desființarea altora, concomitent cu redimensionarea activității, astfel încât să se asigure o mai bună îndeplinire a activității.
Astfel, conducerea operativă a instituției a hotărât reorganizarea, în sensul redimensionării activității, emițând în acest scop Ordinul ministrului A.P.A.P.S. nr. 80 din 19 aprilie 2001 și Hotărârea nr. 1 din 17 aprilie 2001, a conducerii operative A.P.A.P.S.
În aplicarea prevederilor ordinului și hotărârii menționate, s-a emis actul nr. 1344 din 23 aprilie 2001, prin care, în temeiul art. 78 lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă, înregistrat la D.G.M.S.S., sub nr. 297 din 19 martie 2000 și al dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. muncii, a încetat contractul de muncă al reclamantei, la data de 24 aprilie 2001.
Potrivit art. 3 alin. (1) C. proc. civ., curțile de apel judecă procesele și cererile în materile de contencios administrativ, privind actele de competența autorităților administrației publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel județean, ale ministerelor și celorlalte organe centrale, ale autorităților publice județene ale municipiului București.
Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ, are rolul de a apăra persoanele fizice și juridice, împotriva actelor administrative nelegale ale autorităților publice și această lege cu caracter general se aplică ori de câte ori, prin legi speciale, nu se prevede o procedură deosebită de control judiciar al actelor administrative.
În categoria de acte care, însă, nu pot fi supuse controlului în contencios, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 29/1990, sunt și actele administrative, pentru desființarea sau modificarea cărora se prevede, prin legi speciale, o altă procedură judiciară.
Or, în cauză, actul nr. 1344 din 23aprilie 2001, a cărui anulare o cere, vizează raporturi de muncă, decurgând din contractul individual de muncă al reclamantei, așa încât sub acest aspect, competența instanței de contencios administrativ trebuie înlăturată.
Pe de altă parte, reclamanta nu avea calitatea de funcționar public, pentru care raportul de funcție încetează printr-un act de o altă natură juridică, decât cel contestat de reclamantă.
Art. 3 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, prevede funcțiile publice enumerate limitativ în listă, cuprinzând funcțiile publice, anexă la lege și în care nu figurează situația reclamantei.
În cauză, anularea actului de încetare a contractului individual de muncă al reclamantei, cât și celelalte capete ale cererii, vizează drepturi specifice raporturilor de muncă, decurgând din contractul de muncă.
Prin urmare, fiind în prezența unor raporturi de muncă, potrivit art. 174 C. muncii, litigiile în legătură cu încheierea și executarea contractului de muncă, sunt de competența instanțelor judecătorești, iar potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., competența aparține Tribunalului București, secția litigii de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a litigiului privind pe P.M. și A.P.A.P.S., în favoarea Tribunalului București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2003.