Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 19 august 2002 la Curtea de Apel București, reclamantul T.L. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul General al municipiului București, pentru ca prin hotărâre judecătorească. să se dispună majorarea daunelor de întârziere stabilite în sarcina pârâtului, la suma de 300 milioane lei, cu suma de 100 milioane lei, pentru neexecutarea deciziei nr. 2728/1999 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, deși pârâtul a fost sancționat pentru neexecutarea deciziei menționate, totuși nu a dat curs hotărârii judecătorești. În aceste condiții, reclamantul a solicitat majorarea daunelor de întârziere, pentru a obține executarea hotărârilor judecătorești, precum și cumularea daunelor de întârziere într-o singură sumă, de 400 milioane lei.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 929 din 15 octombrie 2002, a respins ca neîntemeiate excepția autorității de lucru judecat și excepția inadmisibilității acțiunii, ambele invocate de pârâtul Primarul General al municipiului București. A respins acțiunea formulată de reclamantul T.L., în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al municipiului București, ca nefondată.
În motivarea soluției s-a reținut că reclamantul nu a făcut dovada unui prejudiciu în plus pentru neexecutarea titlului executor, față de suma acordată prin două hotărâri judecătorești, ce totalizează 300 milioane lei, sumă care acoperă prejudiciul cauzat prin neexecutarea deciziei Curții Supreme de Justiție. S-a mai reținut că pentru actualizarea sumei acordate pentru neexecutarea în termenul legal a celor două hotărâri, reclamantul are calea prevăzută de art. 3712 alin. (3) C. proc. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că instanța nu a soluționat obiectul cauzei, care cuprindea două capete de cerere și anume, majorarea daunelor de întârziere pentru refuz repetat de punere în executare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și cumularea acestor daune de întârziere, într-o singură sumă, de 400 milioane lei.
Verificând cauza, în funcție de recursul formulat, cât și potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat.
Instanța nu a soluționat obiectul cauzei cu care a fost învestită, respectiv cererea pentru majorarea daunelor de întârziere, cu încă 100 milioane lei, pentru refuz de punere în executare a unor hotărâri judecătorești și cererea privind cumularea daunelor de întârziere, într-o singură sumă de 400 milioane lei, schimbând temeiul juridic al acțiunii, prin motivarea soluției, cu referire la acoperirea prejudiciului și la dispozițiile procedurale despre executarea silită.
În consecină, pentru corecta rezolvare a litigiului, urmează a se admite recursul. Se va casa sentința atacată și se va trimite cauza la Tribunalul București, secția de contencios administrativ, spre competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de T.L., împotriva sentinței civile nr. 929 din 15 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza la Tribunalul București, secția de contencios administrativ, spre competentă soluționare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2003.