Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 20 martie 2001 reclamantul A.I. a chemat în judecată Direcția de Sănătate Publică Gorj, solicitând anularea dispoziției nr. 52 din 23 februarie 2001, prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția de asistent medical principal, reintegrare în funcția deținută și plata drepturilor salariale cuvenite.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că măsura luată, este vădit nelegală deoarece nu s-au avut în vedere calificativele obținute de el și nu i s-a oferit o altă funcție, corespunzătoare pregătirii sale.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 375 din 4 iunie 2001 a respins acțiunea cu motivarea că actul administrativ a fost contestat direct în instanță, fără a mai fi îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul A.I., susținând în esență că eliberarea sa din funcție este nelegală.
Recursul este fondat.
Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, persoana care se consideră vătămată, într-un drept al său, printr-un act administrativ, înainte de a se adresa instanței pentru anularea acestui act este obligată să se adreseze în termen de 30 zile de la comunicarea actului, autorității emitente, care are datoria de a o rezolva în termen de 30 de zile de la depunerea cererii.
Dispozițiile art. 95 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarului public prevăd însă că, în cazul eliberării sau destituirii din funcție, funcționarul public poate cere instanței de contencios administrativ, anularea ordinului sau a dispoziției de eliberare sau destituire din funcție în termen de 30 de zile de la comunicare.
Din interpretarea acestui text rezultă că în cazul funcționarului public aflat în această situație procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990 nu este obligatorie, el având posibilitatea să se adresesze direct instanței de contencios administrativ.
În acest fel legiuitorul a înțeles să deroge de la reglementările cu caracter general prevăzut de art. 5 din Legea nr. 20/1990 și să creeze pentru funcționarul public un regim juridic diferit.
Așadar, în cazul reglementat de art. 95 din Legea nr. 188/1999 procedura prealabilă nu este obligatorie și nu reprezintă o condiție de admisibilitate a acțiunii formulate de funcționarul public aflat în situația respectivă.
Astfel fiind, recursul formulat de reclamant va fi admis, sentința atacată va fi casată și cauza va fi trimisă aceleași instanțe, pentru a proceda la soluționarea acestuia, în conformitate cu dispozițiile art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul A.I., împotriva sentinței civile nr. 375 din 4 iunie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2003.