Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 201/2004

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 22 ianuarie 2004.

            Asupra  recursului de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Curtea de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ, prin sentința civilă nr.141 din 25 iunie 2002, a respins acțiunea reclamantului  T.D., formulată în sensul anulării hotărârii nr.1335 din 10 ianuarie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii Buzău.

            S-a reținut că, potrivit tabelului cu evidența detașamentelor și unităților de muncă din cadrul Direcțiilor Generale a Serviciului Muncii, pentru perioada 1950 -1961, transmis Ministerului Muncii și Solidarității Sociale de către Arhivele Naționale, cele două unități militare nr.03655 și nr.03220, unde reclamantul a efectuat stagiul militar, în perioada 9 mai 1952 – 8 mai 1955, nu fac parte din detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, pentru a se acorda drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002.

            Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, susținând, în esență, că prin acțiune a invocat excepția de neconstituționalitate a Legii nr.309/2002 și trimiterea dosarului la Curtea Constituțională, iar prima instanță a omis să se pronunțe asupra acestei excepții.

            Recursul este fondat.

            În adevăr, în acțiune reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a art.1 din Legea nr.309/2002, pretinzând că acest text contravine art.10 din Constituție, iar instanța a omis să pună în discuția părților cererea de suspendarea judecății și de trimiterea cauzei la Curtea Constituțională, pentru soluționarea excepției.

            Or, potrivit art.23 alin.2 din Legea nr.47/1992, republicată, dacă în cursul judecății, instanța din oficiu sau una din părți invocă neconstituționalitatea unei prevederi dintr-o lege sau ordonanță, de care depinde judecarea cauzei, excepția ridicată se trimite Curții Constituționale, spre a se pronunța asupra constituționalității acelei prevederi.

            Așadar, soluția adoptată de prima instanță este nelegală și netemeinică, întrucât a soluționat pe fond cauza, fără a pune în discuția părților și a se pronunța în prealabil asupra cererii, prin care reclamantul a invocat o excepție de ordine publică.

            În consecință, recursul este fondat, urmând să fie admis, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare, pentru a se proceda în sensul mai sus arătat.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

            Admite recursul declarat de T.D. împotriva sentinței nr.141 din  25 iunie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.

            Casează sentința atacată și trimite cauza aceleiași instanțe, spre rejudecare.

            Pronunțată, în ședința publică, astăzi 22 ianuarie 2004.