Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8 din 7 ianuarie 2002, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis cererea reclamantei M.C.V., a anulat hotărârea nr. 5392 din 14 noiembrie 2002 dată de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și a obligat-o să emită o nouă hotărâre prin care să se constate că reclamanta în perioada 31 ianuarie 1945 – 6 martie 1945 s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 și să-i acorde drepturile prevăzute de lege începând cu din 13 decembrie 2002.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinților săi, ceea ce îi conferă același statut.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj susținând, în esență, că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile legale în materie, din moment ce acestea se referă la persoanele care au fost strămutate sau au fost nevoite să se refugieze, or reclamanta s-a născut ulterior refugierii părinților săi din localitatea lor de domiciliu, astfel că nu a suferit persecuții din motive etnice.
În întâmpinarea depusă, intimata reclamantă a cerut respingerea recursului susținând că soluția atacată este legală și temeinică.
Recursul este nefondat
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Prin urmare, constatându-se că sentința atacată este temeinică și legală se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 8 din 7 ianuarie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 3 iunie 2003.