Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 5 iunie 2002, Curtea de Apel Ploiești a respins cererea formulată de reclamantul O.Z., pentru îndreptarea erorii materiale din ședința nr.164, pronunțată de aceiași instanță, la data de 27 iunie 2001, în dosarul nr. 2674/2001, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în sentința criticată nu s-a strecurat nici o greșeală materială, cererea reclamantului vizând de fapt completarea dispozitivului sentinței.
Împotriva încheierii, reclamantul a declarat recurs, reiterând motivele din cererea de îndreptare a erorii materiale, anume că la stabilirea grupei a II-a de muncă nu a fost luată în discuție, și perioada 1982 – 1999.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, așa cum corect a reținut prima instanță, reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată a Casei Județene de Pensii Prahova, să i se recunoască grupa II-a de muncă, pentru activitățile desfășurate în perioada 29 iulie 1969 – 1 februarie 1970, 1 iunie 1971 – 1 octombrie 1979 și 1 octombrie 1980 – 15 ianuarie 1982.
Prin sentința nr. 164 din 27 iunie 2001, devenită irevocabilă, acțiunea reclamantei a fost admisă, așa cum a fost formulată.
Prin cererea de îndreptare a erorii materiale se urmărește completarea dispozitivului sentinței, în sensul adăugării la perioadele lucrate în grupa II-a de muncă, și a intervalului cuprins între anii 1982 și 1999, care nu a format obiect al judecății.
Or, art. 281 C. proc. civ., se referă numai la greșeli materiale, încât îndreptarea unei hotărâri pe această cale, nu poate merge până la completarea ei.
În consecință, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de O.Z., împotriva încheierii de ședință din 5 iunie 2002, a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2003.