Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 968/2007

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2007.

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC S. SA Tulcea a chemat în judecată, în calitate de pârât pe M.F.P., solicitând să fie obligat la emiterea ordinului comun pentru acordarea înlesnirilor la plată a obligațiilor bugetare ale SC S. SA Tulcea în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 26/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 244/2005 și ale art. 49 din O.U.G. nr. 26/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 442/2004 în baza prevederilor contractului de privatizare din 18 aprilie 2000.

S-a învederat de către reclamantă că a urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin care a solicitat reanalizarea cererii de acordarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare însă pârâtul și-a menținut punctul de vedere, în sensul că societatea reclamantă nu îndeplinește condițiile legale pentru a putea beneficia de acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare.

Motivează, în esență, reclamanta că după privatizare a făcut numeroase demersuri pentru acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare, după intrarea în vigoare atât a O.U.G. nr. 26/2004, cât și a O.U.G. nr. 26/2005.

Prin sentința civilă nr. 545/ CA din 4 iulie 2006, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta SC S. SA Tulcea.

Pentru a hotărî astfel a reținut că reclamanta a solicitat să se dispună aplicabilitatea prevederilor art. 49 din O.U.G. nr. 26/2004, respectiv de a beneficia de consolidarea privatizării prin emiterea ordinului comun de acordare a înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare ale societății, prevalându-se de contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni din 18 aprilie 2000 unde la art. 7.1.3 se prevede că vânzătorul se obligă să efectueze demersurile legale privind scutiri, reduceri, amânări, eșalonări la plata obligațiilor bugetare datorate de societate.

În acest sens, reține instanța de fond, că autoritatea implicată în privatizare și-a îndeplinit obligația de diligentă prin adresele înaintate către A.N.A.F. însă cum în contract nu s-a prevăzut acordarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare restante în conformitate cu prevederile art. 49 din O.U.G. nr. 26/2004, susținerile reclamantei nu pot fi reținute.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC S. SA Tulcea criticând-o pentru nelegalitate arătând că motivația instanței de fond este în contradicție cu orice logică și că nu poate fi de natură a înfrânge dispozițiile exprese ale legiuitorului care prevăd că pentru societățile privatizate înainte de anul 2004 (așa cum este cazul SC S. SA privatizată în anul 2000) și în contractele cărora s-au făcut referiri (și nu „s-au acordat") la acordarea de înlesniri pentru plata obligațiilor bugetare restante, vor beneficia de înlesnirile prevăzute în contract sau, chiar mai mult, de cele prevăzute în actele normative în vigoare la data privatizării.

În aceiași măsură, arată recurenta, și al doilea alineat al motivării instanței de fond face ca hotărârea recurată să poată fi cenzurată pentru nelegalitate întrucât aceasta nu face decât un rezumat al prevederilor O.U.G. nr. 26/2005, care face trimitere la O.U.G. nr. 26/2004 si la Legea nr. 137/2001.

Examinând motivele de recurs, soluția instanței de fond, actele normative aplicabile în cauză, în raport și de dispozițiile art. 3041 C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Dispozițiile alin. (1) ale art. 49 din O.U.G. nr. 26/2004 sunt aplicabile in cazul societăților comerciale cu capital majoritar stat, privatizate după 1 decembrie 2001 si pana la data intrării in vigoare a acestui act normativ, nu si in cazul SC S. SA Tulcea care a fost privatizată anterior acestei date, conform Contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni din 18 aprilie 2000.

Dispozițiile alin. (2) si (3) ale art. 49 din O.U.G. nr. 26/2004 sunt aplicabile in cazul societăților comerciale privatizate pana la data intrării in vigoare a O.U.G. nr. 26/2004 și la care în contractele de privatizare deja încheiate sunt cuprinse prevederi referitoare la acordarea de înlesniri la plată, datorate si neachitate la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor și vor beneficia de emiterea ordinelor comune pentru acordarea înlesnirilor prevăzute în contract sau cele prevăzute în actele normative în vigoare la data transferului dreptului de proprietate.

Potrivit art. 7.1.3 din contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni din 18 aprilie 2000, încheiat între F.P.S. în calitate de vânzător și SC S. SA Tulcea în calitate de cumpărător, F.P.S. (A.V.A.S.) nu si-a asumat o obligație de rezultat, ci o obligație de diligentă, respectiv s-a obligat sa sprijine societățile în demersurile întreprinse de acestea privind obținerea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare datorate de societăți, deoarece așa cum a recunoscut si contestatoarea, O.U.G. nr. 8/1997 în baza căreia s-a privatizat SC S. SA Tulcea nu reglementa procedura si competențele de acordare a înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare.

Astfel, nu au fost îndeplinite condițiile legale pentru ca SC S. SA Tulcea să poată beneficia de acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare restante in conformitate cu art. 49 din O.U.G. nr. 26/2004, deoarece acestea nu au fost prevăzute si individualizate nici in contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni din 18 aprilie 2000 si/ sau nici în actul normativ in vigoare la data transferului dreptului de proprietate.

Prin O.U.G. nr. 26/2005 aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 244/2005, au fost abrogate dispozițiile legale care prevedeau acordarea de înlesniri la plată, legiuitorul reglementând prin art. II din actul normativ invocat, doar dispoziții tranzitorii pentru înlesnirile la plată aflate in derulare, precum si pentru societățile care îndeplinesc condițiile legale menționate mai sus.

Pentru aceste considerente, înalta Curte constată că instanța de fond a interpretat judicios prevederile legale aplicabile în materie, astfel că recursul este nefondat și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., îl va respinge ca atare.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

 

 

Respinge recursul declarat de SC S. SA, împotriva sentinței nr. 545 din 4 iulie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2007.