Asupra cererilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 20.II.2001 reclamanta B.A.A. a solicitat, în contradictoriu cu D.G.M.S.S., anularea deciziei nr. 1411/1.II.2001 prin care i s-a respins contestația formulată împotriva deciziei nr. 43/23.X.2000 și acordarea drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. a1) din Decretul-lege nr. 118/1990, modificat.
Prin sentința civilă nr. 524/2001 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ, acțiunea a fost admisă reținându-se că în perioada 1942 - 1944 reclamanta a fost persecutată pe motive etnice fiind deportată cu părinții în Transnistria. Sentința a devenit irevocabilă prin decizia nr. 283/2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, hotărâre prin care a fost respins recursul declarat de pârâtă.
Împotriva deciziei nr. 283/2002 a Curții Supreme de Justiției, secția de contencios administrativ, a formulat contestație în anulare D.G.M.S.S. București. Motivarea cererii a fost făcută ulterior. Deși D.G.M.S.S. intitulează cererea ca fiind de revizuire, Curtea constată că aceasta – motivarea – circumscrie dispozițiilor art. 318 teza II C. proc. civ. referitor la temeiul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. (lipsa de procedură la data judecării pricinii).
Se arată că nu a fost citată în cauză Casa de Pensii a Municipiului București, autoritatea care stabilește și plătește drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999.
Verificând cauza, Curtea apreciază că este întemeiată contestația în anulare în conformitate cu dispozițiile art. 318 teza II C. proc. civ.
Se constată că prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 367/2001 s-a dispus că stabilirea și plata drepturilor prevăzute în O.G. nr. 105/1999 se fac de Casa Județeană de Pensii, astfel încât D.G.M.S.S. nu mai poate emite decizii în aplicarea Legii nr. 189/2000. Întrucât instanța de fond nu a dispus citarea în cauză a Casei de Pensii a municipiului București singura autoritate care are competența să aducă la îndeplinire sentința privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, iar instanța de recurs nu a pus în discuția părților acest motiv de recurs în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., contestația urmează a fi admisă.
Drept consecință se va anula decizia atacată și se va admite recursul declarat de D.G.M.S.S. București împotriva sentinței civile nr. 524/2001 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. Se va casa sentința și se va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului București, secția de contencios administrativ, în baza art. 2 pct. 1 lit. c) raportat la art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
În rejudecare instanța va avea în vedere și va analiza actele de stare civilă depuse la dosar, urmând să clarifice neconcordanțele care sunt evidente între datele de naștere ale părinților reclamantei menționate în certificatele de deces ale acestora și datele respective din certificatul de naștere al reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația în anulare formulată de D.G.M.S.S. a municipiului București împotriva deciziei nr. 283 din 29 ianuarie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.
Anulează decizia contestată și admite recursul declarat de D.G.M.S.S. a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 524 din 26 aprilie 2001 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2003.