Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta G.M. a chemat în judecată C.J.P.B., solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea Hotărârii nr. 1654 din 25 februarie 2005 emisă de pârâtă și să constate că este beneficiara drepturilor recunoscute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada cât a fost deportată împreună cu familia în Transnistria (începând cu primăvara anului 1942 și până în toamna anului 1944).
Prin sentința nr. 405 din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel Suceava a admis acțiunea formulată de reclamantă și cererea de intervenție formulată de P.R.S.D.R., dispunând anularea Hotărârii nr. 1654 din 25 februarie 2005 emisă de C.J.P.B. și stabilind că reclamanta este beneficiara drepturilor stabilite de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 1 octombrie 1942 – 1 septembrie 1944.
Recursul declarat de C.J.P.B. împotriva acestei sentințe a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei, probele administrate nefiind concludente.
Rejudecând cauza, instanța de fond a procedat la completarea probatoriului și a reținut că declarația dată de M.M. (în cursul rejudecării cauzei după casare) coroborată și cu declarațiile autentificate date de B.A. și B.T. fac dovada că reclamanta a fost obligată să-și schimbe domiciliul din România în Transnistria sat Varvaroca comuna Koronika din motive etnice.
Referitor la perioada pentru care se acordă drepturile, instanța de fond reține că aceasta este 1 octombrie 1942 – 1 septembrie 1944 așa cum au declarat martorii și intervenienta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.J.P.B.
Recurenta a susținut în esență că declarațiile martorilor nu sunt pertinente, întrucât nici unul nu a probat afirmațiile susținute prin declarații cu un act oficial, din care să rezulte situația deportării în Transnistria, în intervalele menționate.
A mai susținut că potrivit pct. 3 din adresa din 19 iulie 2002 „în cazul rromilor care dovedesc prin adeverințe eliberate de A.D.C. „Împreună” că în intervalul 1942 – 1944 au fost deportați în Transnistria, perioada de persecuție etnică poate fi considerată 1 iulie 1942 – 1 iulie 1944 ori nici în acest caz perioada deportării în Transnistria nu a putut fi dovedită.
Recursul este fondat și urmează să fie admis pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 314 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată, numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.
Art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, prevede că în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând sentința, rejudecă litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere.
În speță, materialul probator administrat este insuficient pentru a conduce la concluzia unei împrejurări de fapt deplin stabilite.
Astfel, se impune completarea probatoriului întrucât de la dosarul cauzei lipsește cererea de intervenție formulată de P.R.S.D.R. deși instanța de fond s-a pronunțat asupra acesteia prin sentința nr. 223 din 4 octombrie 2006, admițând-o.
De asemenea, la dosarul cauzei nu s-a depus de către martorul M.M. hotărârea din care să rezulte că este beneficiar al Legii nr. 189/2000 așa cum menționează acesta în declarația de martor aflată la dosarul nr. 1430/1/2006.
În consecință probatoriul fiind insuficient pentru soluționarea pe fond a cauzei recursul va fi admis, sentința atacată casată și cauza trimisă la aceeași instanță pentru completarea probatoriului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.J.P.B., împotriva sentinței civile nr. 223 din 4 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2007.