Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 5 februarie 2003, pe rolul Tribunalului București, reclamanta C.E. a chemat în judecată pe pârâtul M.J., solicitând actualizarea pensiei de serviciu conform art. 106 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 92/1992, ca urmare a O.U.G. nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, în sensul de a fi inclus în calculul pensiei de serviciu și adaosul de 20% corespunzător unei vechimi de peste 20 de ani.
Prin sentința civilă nr. 1897 din 22 aprilie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 1988/AS/2003, Tribunalul București, secția a VIII-a, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, reținând aplicabilitatea art. 3 C. proc. civ.
Prin Sentința civilă nr. 1848 din 5 noiembrie 2003, pronunțată în Dosar nr. 2174/2003, Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei, a obligat pârâtul să comunice C.N.P.A.S. cuantumul indemnizației nete a unui magistrat în activitate, corespunzător funcției deținute de reclamantă, plus adaosul de 20% pentru vechime în magistratură de peste 20 de ani și sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă.
A obligat C.N.P.A.S. să actualizeze pensia de serviciu a reclamantei după primirea comunicării de la M.J.
A obligat pârâta C.P. a municipiului București să plătească reclamantei pensia de serviciu ce i se cuvine, precum și diferențele ce i se cuvin cu începere de la 1 noiembrie 2000.
Prin Decizia nr. 47 din 11 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1661/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a admis recursurile declarate de către pârâte, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecarea aceleași Instanțe, constatând că Instanța de Fond a admis acțiunea fără ca la dosarul cauzei să fie depuse decizia de pensionare, precum și actele care au stat la baza emiterii deciziei.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 1503 din 20 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 588/2005 a admis excepția lipsei obiectului acțiunii și a respins acțiunea ca rămasă fără obiect.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel a reținut că, din conținutul adeverinței nr. 534 din 14 februarie 2005 emisă de Tribunalul București, rezultă că reclamanta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 pentru actualizarea pensiei de serviciu.
S-a mai reținut că, M.J. a comunicat C.N.P.A.S. adeverințele emise pentru pensionarii magistrați începând cu 1 octombrie 2004, printre care și reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ.
Recurenta consideră că Instanța de Fond nu a motivat cum vor fi achitate diferențele pentru perioada 1 noiembrie 2000 - octombrie 2004, precum și dacă vor fi acordate sporurile solicitate.
Intimata - pârâtă C.N.P.A.S. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Au fost depuse la dosar acte.
Recursul nu este fondat.
Recurenta - reclamantă a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei adrese prin care să se comunice drepturile bănești încasate în prezent de magistrații în funcție, inclusiv adaosul de 20% pentru vechimea de peste 20 de ani în magistratură și sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă.
În fața Instanței de Recurs s-au depus la dosar adeverințe și tabele comunicate de M.J. către C.N.P.A.S.
Din înscrisurile menționate anterior rezultă că au fost comunicate datele solicitate de către recurentă.
Aceste acte cuprind și răspunsurile la întrebările puse de recurentă prin motivele de recurs.
Astfel, în vederea punerii în plată a drepturilor restante, casa teritorială de pensii va proceda la achitarea restanțelor.
Aceleași acte cuprind și referiri la sporurile și adaosurile solicitate de recurentă.
Fată de acestea, se va constata că motivele de critică aduse sentinței Instanței de Fond sunt nefondate.
Urmează ca în temeiul art. 20 Legea nr. 554/2002 și art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. să se dispună respingerea recursului analizat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul formulat de C.E. împotriva sentinței civile nr. 1503 din 20 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 588/2005, de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu M.J., C.N.P.A.S. și C.P. a municipiului București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2007