Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 949/2008

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2008.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 21 februarie 2007, reclamantul C.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Garda Națională de Mediu, suspendarea vremelnică a Deciziei nr. 230 din 2 august 2007 până la soluționarea acțiunii în contencios administrativ privind anularea acesteia, acțiune ce formează obiectul Dosarului nr. 329/39/2007 al Curții de Apel Suceava.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 120 din 10 septembrie 2007, a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că decizia a cărei suspendare se solicită este act administrativ, în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

S-a mai reținut că, suspendarea executării unui act administrativ poate fi cerută numai în condițiile și cazurile prevăzute de art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, iar reclamantul a invocat ca temei de drept al cererii sale dispozițiile art. 581 C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C.A., fără a-l încadra în drept.

Recurentul susține că instanța de fond a interpretat și coroborat fundamental greșit textele de lege aplicabile. Arată că deși art. 14 din Legea nr. 554/2004 statuează condițiile și modalitățile de soluționare a cererii de suspendare a unui act administrativ, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 acestea se circumscriu procedurii speciale a ordonanței președințiale, definită de codul de procedură civilă fără limitări ale materiilor în care se aplică.

Examinând sentința atacată prin prisma motivului de recurs expus precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Instanța de fond a stabilit în mod corect că cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 230 din 2 august 2007 emisă de intimata Garda Națională de Mediu nu poate fi examinată prin prisma dispozițiilor art. 581 C. proc. civ. care reglementează procedura specială a ordonanței președințiale, întrucât Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ conține dispoziții exprese în această materie.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere. Câtă vreme însă instituția suspendării executării actului administrativ este reglementată atât din punctul de vedere al condițiilor de admisibilitate cât și al procedurii de soluționare a cererii în Legea nr. 554/2004, nu există nici o rațiune pentru invocarea dispozițiilor art. 581 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.

În temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. recurentul, căzut în pretenții, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimată.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge recursul declarat de reclamantul C.A. împotriva sentinței nr. 120 din 10 septembrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul la plata sumei de 833 lei cheltuieli de judecată către intimata Garda Națională de Mediu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2008.