Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 895/2009

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 februarie 2009.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 21 februarie 2008, Consiliul Local al comunei Tătărani, județul Dâmbovița a chemat în judecată A.P.D.R.P., solicitând anularea deciziei de soluționare a contestației nr. 7396 din 29 august 2007 și a procesului-verbal de control din 24 iulie 2007, prin care s-a dispus returnarea sumei de 110.609,20 lei.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că pârâta a stabilit în mod eronat că nu ar fi eligibile cheltuielile în valoare de 89.558,62 lei pentru bunurile rămase în proprietatea consiliului local, reprezentând lucrări de construcții montaj și echipamente pentru realizarea instalațiilor electrice necesare racordării la rețeaua electrică a obiectivelor prevăzute în contractul de finanțare încheiat în anul 2003 pentru proiectul „alimentare cu apă în comuna Tătărani”.

Prin sentința nr. 193 din 26 septembrie 2008 Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că între părți a fost încheiat în anul 2003 un contract de finanțare având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 32.488.592.398 ROL pentru proiectul „alimentare cu apă în localitățile Tătărani, Priboi și Căprioru din comuna Tătărani”.

Prin procesul-verbal de control contestat s-a constatat încălcarea de către beneficiar a prevederilor contractului de finanțare, constând în faptul că s-au solicitat și plătit cheltuieli pentru lucrări de construcții montaj și echipamente, care sunt în sarcina operatorului de rețea electrică, urmând a fi recuperată suma de 110.609,20, cheltuieli neeligibile, privind bunuri ce nu rămân în patrimoniul beneficiarului, ci al operatorului de rețea.

Astfel, instanța a reținut că suma solicitată la plată de reclamant și aprobată la 3 martie 2005, în baza avizului tehnic de racordare nr. 181/2004 nu are corespondent în tariful de racordare stabilit cu avizele tehnice nr. 2398 și nr. 2399/2007, în baza cărora s-a realizat în mod efectiv lucrarea, expertiza tehnică arătând că o lucrare tehnică de tipul celei efectuate nu putea fi executată înaintea obținerii avizului tehnic de racordare și a plății tarifului de racordare.

Împotriva sentinței a declarat recurs Consiliul Local al comunei Tătărani, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a arătat că, întrucât avizul tehnic de racordare nr. 181/2004 expirase, a fost necesară obținerea unor noi avize, nr. 2398 și nr. 2399/2007 care au stabilit diferit punctele de delimitare în rețea a proprietăților utilizatorului și respectiv, operatorului, pe baza considerentelor tehnice, întrucât varianta inițială era inoperabilă, traseul electric fiind ocupat de o altă lucrare.

În acest sens, a precizat reclamantul, expertiza tehnică efectuată în cauză și-a însușit această nouă soluție tehnică, reținând doar lipsa previziunii tehnice a variantelor de realizare a lucrărilor. În aceste condiții, formula inițială de amplasare fiind imposibil de gestionat, respingerea soluțiilor optime de reamplasare, cu consecința refuzului de finanțare a segmentelor de proprietate nou rezultate, nu poate fi considerată decât formalistă, scopul finanțării fiind atins.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea recursului, întrucât reclamantul a supus spre decontare cheltuielile neeligibile executate cu privire la bunurile care aparțin altei persoane decât beneficiarul Programului S.A.P.A.R.D. Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr. 316/2001 cheltuielile sunt eligibile numai în condițiile în care respectă atât regulile Programului S.A.P.A.R.D., cât și ale contractului de finanțare.

Reclamantul nu a putut justifica că se regăsesc în patrimoniul său racordurile electrice și punctele de delimitare, astfel încât trebuie să suporte integral cheltuielile neeligibile reprezentate de bunurile aparținând operatorului de rețea electrică S.D.E.E. Târgoviște.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și anularea în parte a actelor administrative contestate.

Astfel, Curtea reține că proiectul de alimentare cu apă a necesitat și efectuarea unor lucrări la rețeaua de energie electrică, respectiv alimentarea cu energie electrică gospodărie de apă, puțuri de apă 1 și 2 și puț de captare nr. 3, în care sens S.D.E.E. – sucursala Târgoviște a eliberat avizele tehnice de racordare nr. 2398 și nr. 2399 din 28 septembrie 2007.

În urma controlului, organele de control ale pârâtei au constatat că decontarea unor sume reprezentând lucrări de construcții montaj și echipamente pentru realizarea instalațiilor electrice care sunt în sarcina operatorului de rețea.

Instanța de fond a constatat că suma de 110,609,20 lei constituită ca debit reprezintă cheltuieli neeligibile la plată, întrucât privesc bunuri ce nu rămân în patrimoniul beneficiarului, ci al operatorului de rețea, contrar prevederilor din contractul de finanțare.

Pronunțând această soluție, instanța nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică, potrivit cărora valoarea lucrărilor care intră în gestiunea operatorului de rețea, stabilită în avizele de racordare emise la 28 iulie 2007 este de 21.050,58 lei (RON), iar valoarea mijlocului fix „sistem de alimentare cu apă” în gestiunea utilizatorului de rețea este suma din procesul-verbal de control, diminuată cu suma de 21.050,58 lei.

De asemenea, adresa din 6 februarie 2008 emisă de S.D.E.E. - sucursala Târgoviște (fila 27 dosar fond) comunică reclamantului, referitor la punctele de delimitare de proprietate, că aparțin Primăriei comunei Tătărani, în cazul obiectivului gospodărie de apă plus puțurile de captare 1 și 2, racordul care alimentează accesul loc de consum, iar în cazul obiectivului puț de captare nr. 3, din cutia de protecție și contorizare până la locul de consum.

Așadar, susținerea reclamantului în sensul că sunt eligibile cheltuielile efectuate pentru bunurile ce aparțin consiliului local este justificată, în care sens se va dispune anularea actelor administrative pentru suma de 89.558,62 lei.

De menționat că reclamantul a restituit către pârâtă la 5 februarie 2008 suma de 21.050,50 lei (RON) reprezentând valoarea lucrărilor neeligibile rămase în proprietatea operatorului de rețea.

Curtea constată că nu se poate reține culpa reclamantului cu privire la faptul că avizele tehnice de racordare în baza cărora s-a finalizat lucrarea diferă de cel inițial, stabilirea punctelor de delimitare fiind impusă pe baza considerentelor tehnice.

În consecință, instanța de fond a stabilit în mod greșit că întreaga sumă de 110.609,20 lei (RON) reprezintă cheltuieli neeligibile, acest caracter avându-l doar lucrările rămase în proprietatea operatorului de rețea, în valoare de 21.050,50 lei.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea, admițând recursul, va casa hotărârea atacată și va admite acțiunea, anulând în parte decizia nr. 7396 din 29 august 2007 și procesul-verbal de control din 24 iulie 2007 cu privire la suma de 89.558,62 lei.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Admite recursul declarat de Consiliul Local al comunei Tătărani împotriva sentinței civile nr. 193 din 26 septembrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea atacată și pe fond admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei Tătărani. Anulează în parte Decizia nr. 7396 din 29 august 2007 și procesul - verbal de control din 24 iulie 2007 emise de A.P.D.R.P. cu privire la suma de 89.558, 62 RON.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 februarie 2009.