Ședințe de judecată: Februarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 526/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2003.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 16 iulie 2001, reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P. (fostă G.P.S.) Marghita a solicitat anularea deciziei nr. 103 din 27 iunie 2001, a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, București.

În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta nu datorează suma de 44.428.598 lei, aferentă consumului propriu din luna august 1999, pentru cantitatea de 76.399 kg motorină, către Fondul special al drumurilor publice, întrucât carburantul a fost procurat de la un furnizor din cadrul S.N.P. P. SA, iar taxa de drum a fost inclusă în prețul de achiziție.

Prin sentința civilă nr. 252/2001, a Curții de Apel Oradea, acțiunea a fost respinsă, reținându-se că reclamanta este producătoare și nu este exceptată de la plata taxei, deoarece carburantul a fost folosit pentru consum propriu, și nu în scopuri tehnologice.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat că reclamanta a inclus taxa de drum, în prețul achitat pentru achiziționarea carburantului; că reclamanta este prestatoare de servicii în domeniul petrolier și nu producătoare, cum a reținut instanța.

Verificând cauza în funcție de motivele de recurs formulate, în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Din probele administrate în cauză rezultă că în luna august 1999, reclamanta, subunitate a S.N.P. P. SA, s-a aprovizionat cu motorină pentru consum propriu din producție S.N.P. P. SA, de la o altă subunitate a S.N.P. P. SA - P. Bihor, depozitul Marghita. În avizul de expediere a fost arătată cantitatea livrată, prețul mărfii și suma ce se cuvine M.T.T.C., pentru Fondul special al drumurilor, sumă pe care reclamanta contestă că o datorează.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1996, obligația calculării și virării sumelor către Fondul special al drumurilor, revine producătorilor, indiferent de forma de organizare.

Reclamanta, sucursală a P., care este producător, datorează taxa la Fondul special al drumurilor publice, pentru consumurile proprii de carburanți, cu care s-a aprovizionat de la o altă subunitate P., din producția S.N.P. P. SA, deoarece carburantul nu a fost utilizat în scopuri tehnologice. Numai în această ultimă situație nu se datorează taxa la Fondul special al drumurilor publice, astfel cum se menționează în mod expres în Normele metodologice nr. 4815/1998 – 15476/1999 (M. Of. nr. 202/11.05.1999).

În concluzie, întrucât recurenta–reclamantă s-a aprovizionat cu carburant de la o altă sucursală a P., carburant folosit pentru consum propriu, datorează taxa la Fondul special al drumurilor publice.

Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinței, conform dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge recursul declarat de S.N.P. P. SA București, sucursala P. Marghita, împotriva sentinței civile nr. 252/CA/2001 - P din 8 octombrie 2001, a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2003.