Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 598/2003

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 13 februarie 2003.

Asupra recursului de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Reclamantul M.X. a chemat în judecată Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei din cadrul Ministerului de Interne, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia să-i prelungească reclamantului viza de ședere în România.

            În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este investitor, asociat la S.C. O.R.I.C. SRL și din anul 1997 a desfășurat activități comerciale și a achitat toate impozitele către statul român.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 711 din 27 iunie 2002 a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, cu motivarea că acesta nu s-a prezentat la două termene ce s-au acordat, iar apărătorul acestuia a solicitat un nou termen pentru imposibilitate de prezentare fără a depune o dovadă în acest sens.

            La termenul din 13 iunie 2002 la cererea reclamantului s-a acordat un termen pentru precizarea obiectului acțiunii, dar la următorul termen nu s-a mai prezentat în instanță.

            Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M.X. pe care însă nu l-a motivat.

            Or, potrivit art. 303 C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Termenul pentru motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.

            În conformitate cu dispozițiile art. 306 C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.

            În speță, examinându-se cauza din oficiu, sub aspectul temeiurilor legale de casare, nu s-a constatat însă nici un temei care să impună desființarea hotărârii atacate, aceasta în raport de probele administrate în cauză, fiind temeinică și legală.

            În consecință, urmează a se constata nulitatea recursului.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

 

Constată nul recursul declarat de M.X. împotriva sentinței civile nr. 711 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 13 februarie 2003.