S-au luat în examinare recursurile declarate de Direcția Generală a Vămilor prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană București, precum și de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Prahova în numele Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.37 din 22 martie 2002 a Curții de Apel Ploiești – Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat Direcția Generală a Vămilor și Direcția Regională Vamală Interjudețeană București prin consilierul juridic A.C., D.G.F.P. Prahova și Ministerul Finanțelor Publice prin consilierul juridic B.E. și SC „D” SRL reprezentată de avocatul P.V.
Procedura completă.
Consilierii juridici A.C. și B.E. au susținut recursurile și au solicitat admiterea acestora cu referire la motivele scrise.
Avocatul P.V. a solicitat respingerea recursului, invocând argumentele din concluziile scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus concluzii de admitere a recursurilor și pe fond respingerea acțiunii.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 8 mai 2002, la Curtea de Apel Ploiești, Direcția Generală a Vămilor prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană București, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr.37 din 22 martie 2002, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul civil nr.7212/2002, solicitând casarea hotărârii și menținerea deciziei nr.1584/ 11.10.2001 emisă de Ministerul Finanțelor și a procesului-verbal nr.19282/ 5 martie 2001 încheiat de Direcția Regională Vamală Interjudețeană București – S.S.L.I.F.V.
În motivarea recursului, s-a susținut că SC „D” SRL, nu poate beneficia de scutire de taxe vamale în baza legislației referitoare la zonele defavorizate, întrucât deși societatea comercială a desfășurat o activitate de producție care a constat în vopsirea, finisarea profilelor (profilelor de aluminiu), nu se poate spune că această activitate de producție s-ar fi desfășurat conform celor prescrise în H.G. nr.656/1997 la codul CAEN nr.2743.
La 12 februarie 2002, D.G.F.P. Prahova, în numele Ministerului Finanțelor Publice, a declarat recurs împotriva aceleiași sentințe, susținând că aceasta este netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului Ministerul Finanțelor a susținut că potrivit H.G. nr.656/ 1997 privind clasificarea activităților din economia națională cod 2743 la prelucrarea aluminiului sunt menționate:
- „producția de pulberi și palete din aluminiu, bare, vergele și profile de aluminiu, sârmă de aluminiu, plăci, lamele, foi, fâșii și față de aluminiu, țevi de diferite diametre și fitinguri din aluminiu”.
Recurentul a susținut că societatea comercială, desfășoară activitatea de producție – profile de aluminiu – cod 2743. Societatea a importat profile de aluminiu, așa cum rezultă din Declarațiile vamale de import, deci acestea nu mai aveau de ce să fie supuse activității de producție, cu atât mai mult cu cât la data importului SC „D” SRL nu avea pusă în funcțiune, instalația de extrudare, prin care aliajul de aluminiu să fie deformat sub influiența presiunii și a unei matrițe.
Recurentul a mai susținut că prin tratarea și uscarea profilului de aluminiu importat, introducerea în vopsea și ambalarea în folie de plastic, nu se obține un produs nou, care să-l schimbe substanțial pe cel inițial.
Societatea comercială, susține recurentul, a efectuat doar operațiuni de finisare, în vederea comercializării.
Mai mult, această comercializare de profile, a condus la schimbarea destinației mărfurilor prin neutilizarea lor în procesul de producție pentru care se încadra în regim de scutire de plata taxelor vamale.
În concluziile scrise aflate la fila 19, societatea comercială a cerut respingerea recursurilor invocând expertiza efectuată în cauză ce a concluzionat că activitatea societății este una de producție, și mai mult, că „nu există un agent comercial care să desfășoare activitatea de producție de la A la Z, ci doar faze ale procesului de producție.
Verificându-se actele cauzei, Curtea Supremă de Justiție reține următoarele:
Prin sentința nr.37/ 22 martie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a admis acțiunea formulată de SC „D” SRL în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Regională Vamală Interjudețeană și s-a anulat decizia nr.1584/ 11 octombrie 2001 a Ministerului Finanțelor și procesul-verbal nr.19282 din 5 martie 2001 întocmit de Direcția Regională Vamală București, exonerând reclamanta de plata sumei de 3.846.994.028 lei.
Instanța a reținut că: „potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul D.R., și a răspunsului la obiecțiuni ale aceluiași expert, rezultă că față de prevederile H.G. nr.656/ 1997, referitoare la cod CAEN 274, clasa 2743 și STAS 10973/ 1 – 85, profilele cu contur deschis și închis extrudate din aluminiu și aliaje de aluminiu, corespund activiății de producție”.
A mai reținut instanța, potrivit expertizei efectuate în cauză, că „deși în perioada în care profilul brut extrudat a fost importat, SC D SRL, nu avea în funcțiune instalația de extrudare dar nu se poate susține că reclamanta nu a desfășurat activitate de producție”.
Recursurile declarate în cauză sunt întemeiate și urmează a fi admise, hotărârea atacată fiind nelegală și netemeinică.
Activitatea desfășurată de societate, așa cum de altfel Agenția pentru Dezvoltare Regională 3 Sud-Muntenia i-a comunicat prin adresa nr.386/ 24 iulie 2001, reprezintă activitate de producție și se încadrează în codul CAEN 2743 Cap 1 pct.3.
În cauză însă, importurile din perioada august 2000 – ianuarie 2001, de profile de aluminiu, vopsea electrostatică și folie de plastic, nu beneficiază de scutire de la plata drepturilor vamale conform art.6 alin.1 lit.d din O.U.G. nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.75/2000 și a avizelor pentru Dezvoltare Regională 3 Sud-Muntenia.
Scutirea de la plata taxelor vamale privește materiile prime importate necesare realizării producției proprii în zonă, deci inclusiv pentru producerea de profile de aluminiu extrudate. Societatea comercială a importat însă profile de aluminiu extrudate pe care le-a vopsit, finisat, împachetat în plastic, ceea ce nu constituie producție de profile de aluminiu extrudate nefiind în situația unui proces de prelucrare, transformare sau asamblare a unor bunuri în cadrul unității de producție în vederea obținerii unor produse cu caracteristici fizice, chimice sau tehnico-funcționale distincte față de cele ale bunurilor incorporate în produsul nou rezultat.
De altfel, în perioada respectivă, așa cum a reținut expertul, instalația de extrudare nici nu a funcționat.
Așa fiind, în mod greșit instanța de fond a exonerat societatea comercială de plata taxelor vamale în sumă de 3.846.994.028 lei, sumă de constituie datorie vamală pentru societatea comercială.
Prin admiterea recursurilor declarate, sentința urmează a fi casată, iar în fond acțiunea reclamantei va fi respinsă, actele administrative atacate (decizia Ministerului Finanțelor nr.1584/ 11.10.2001 și procesul-verbal nr.19282/ 5.03.2001), fiind corecte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Direcția Generală a Vămilor prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană București, precum și de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Prahova în numele Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.37 din 22 martie 2002 a Curții de Apel Ploiești – Secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2003.