Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Iași, secția civilă, prin sentința civilă nr. 185 din 11 februarie 2008, a respins excepțiile inadmisibilității, prematurității și lipsei calității procesuale invocate de pârâtele SC C SA și A.D.S.; a respins acțiunea formulată de reclamanta T.M. și acțiunea formulată inițial de T.N., continuată de T.M., T.C., T.P.R., T.V., T.N., P.M.M., V.T.N. prin procurator A.A.D. în contradictoriu cu pârâtele.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, imobilul revendicat, terenul în suprafață de 30 ha, categoria agricol, extravilan, categoria de folosință viță-de-vie, nu intră în categoria celor susceptibile a fi restituite în baza Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin decizia civilă nr. 185 din 12 noiembrie 2008, a respins apelul formulat de T.M. prin procurator A.A.D., T.C., T.P.R., T.V., T.N., P.M.M., V.N. (T.), împotriva încheierii din 28 mai 2008 a Tribunalului Iași și a sentinței civile nr. 185 din 11 februarie 2008 a Tribunalului Iași.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut faptul că, devreme ce instanța de fond a respins excepțiile inadmisibilității, prematurității, lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâte, acest lucru nu constituie greșeli materiale care ar putea fi remediate pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale. Mai mult, din cuprinsul cererii de investire a instanței nu rezultă că aceasta a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, în condițiile în care acțiunea formulată de reclamanți a fost respinsă în totalitate (art. 2812 C. proc. civ.).
Cu privire la apelul declarat de reclamanți s-a reținut că, aceștia nu au depus motive de apel, dar, în conformitate cu dispozițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apel s-a pronunțat pe fondul cauzei, numai în baza celor invocate la instanța de fond.
S-a mai reținut de instanța de apel și faptul că, terenul agricol, în litigiu, extravilan solicitat de autorul reclamanților, a fost reconstituit reclamanților în condițiile Legii nr. 18/1991, legea fondului funciar.
Împotriva deciziei civile mai sus-menționată, au declarat recurs reclamanții T.M., T.C., T.P.R., T.V., T.N., P.M.M. și V.N. (T.).
Reclamanții critică decizia atacată ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
- Prin cererea de apel, s-a solicitat să se soluționeze mai întâi cererea privind îndreptarea erorilor materiale, lămurirea și completarea hotărârii, iar mai apoi să se soluționeze cauza pe fond.
- În mod greșit instanța de apel a soluționat ambele capete de cerere, fără să citeze reclamanții pentru a lua parte la soluționarea apelului.
- În mod greșit, instanța de apel a soluționat cererea referitoare la îndreptarea erorilor materiale, și a capătului de cerere referitor la terenul extravilan, solicitat de autorul reclamanților.
Recursul nu este fondat.
Cu privire la cererea de îndreptare a erorilor materiale, lămurirea și completarea sentinței civile nr. 185 din 11 februarie 2008, reclamanți sau prevalat de dispozițiile art. 2811 – art. 2813 C. proc. civ.
În mod judicios instanța de apel a reținut că respingerea excepțiilor inadmisibilității, prematurității, lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți, nu constituie greșeli materiale, care ar putea fi remediate pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale.
De asemenea, din cuprinsul cererii de investire a instanței nu rezultă că aceasta a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, în condițiile în care acțiunea formulată de reclamanți a fost respinsă în totalitate, art. 2812 C. proc. civ.
Mai mult, nici dispozițiile art. 2811 nu sunt aplicabile, în cauză nefiind necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, soluția respingerii acțiunii reclamanților nu necesită alte lămuriri, întrucât instanța nu a dispus măsuri executorii.
Cum dispozițiile art. 281 – 2811 – 2822 C. proc. civ., nu-și găsesc aplicare în speță, instanța de apel în mod corect a respins apelul reclamanților împotriva încheierii din 28 mai 2008 a Tribunalului Iași.
Cu privire la critica referitoare la sentința civilă nr. 185 din 11 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, instanța de apel corect a reținut faptul că reclamanții nu au depus motive de recurs, solicitând doar judecarea cauzei în lipsa lor.
Examinând critica referitoare la terenul extravilan solicitat de autorul reclamanților, se reține că reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la cest teren s-a făcut în condițiile sistemului fondului funciar, lucru ce exclude aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001, la speță.
Așadar, față de cele reținute, Înalta Curte constată că recursul fiind nefondat se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții T.M., T.C., T.P.R., T.V., T.N., P.M.M. și V.N. (T.) împotriva deciziei nr. 185 din 12 noiembrie 2008 a Curții de Apel Iași, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2010.