S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de A.D. împotriva deciziei nr.2524 din 28 iunie 2002 a Curții Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat Baroul Suceava reprezentat de avocatul I.M. și Uniunea Avocaților din România reprezentată de avocatul O.V., lipsind A.D.
Procedura completă.
Avocații O.V. și I.M. au solicitat anularea contestației în anulare ca netimbrată.
C U R T E A
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 23 septembrie 2002, A.D. a formulat în contradictoriu cu Baroul Suceava și Uniunea Avocaților din România, contestație în anulare împotriva deciziei nr.2524 din 28 iunie 2002 a Curții Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ, întemeiată pe dispozițiile art.318 cod procedură civilă.
Se susține că, admiterea recursului declarat de Baroul Suceava, casarea sentinței și în fond respingerea acțiunii formulată ca nefondată se bazează pe o gravă greșeală materială. S-au confundat grav criteriile legale ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de dreptul subiectiv creat de lege în favoarea sa de a fi primit cu scutire de examen în profesia de avocat.
Se arată că trimiterea sa în judecată penală nu constituie un motiv de nedemnitate pentru că nu există o hotărâre definitivă în acest sens.
Greșit s-a considerat că în speță este vorba de o vocație și nu de drept, s-a confundat ilegalitatea exercitării activității profesionale juridice cu clandestinitatea și autorizarea individuală cu autorizarea funcționării societății comerciale, sancțiunea administrativă cu sancțiunea condamnării definitive.
Contestația în anulare va fi anulată.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și Ordonanței Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.123/1997 contestația în anulare trebuia timbrată cu 75 lei taxă judiciară și 3000 lei taxă de timbru.
In cazul nerespectării dispozițiilor legale mai sus arătate, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, art.30 alin.5 din Norme, coroborate cu art.9 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995, neîndeplinirea obligației legale până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
In cauză se constată că, deși contestatorul a fost citat cu mențiunea de a completa taxa judiciară cu 60.000 lei, nu a dat curs obligației legale ce-i incumba (fila 15).
In consecință, se va anula contestația în anulare ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează contestația în anulare formulată de A.D. împotriva deciziei nr.2524 din 28 iunie 2002 a Curții Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ, ca netimbrată.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2003.