Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași reclamantul P.D., fost viceprimar al Municipiului Pașcani, a solicitat în contradictoriu cu D.G.F.P. Iași, anularea deciziei nr. 12 din 19 decembrie 2008 și a procesului verbal de inspecție fiscală nr. 26286 din 30 octombrie 2008, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 91.760,02 lei nedatorată, dar plătită de primărie, personalului acesteia.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a avut calitatea de viceprimar al municipiului Pașcani, iar prin procesul-verbal de inspecție fiscală nr. 26286 din 30 octombrie 2008 s-a reținut că suma totală de 91.760,02 lei ce s-a acordat necuvenit personalului din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, urmează a fi recuperată.
Prin decizia nr. 12 din 19 decembrie 2008, D.G.F.P. Iași a respins contestația reclamantului formulată împotriva procesului verbal de inspecție.
Actele contestate se apreciază ca nelegale, arătându-se că sumele încasate li se cuveneau, iar dispozițiile primarului de acordare a acestora sunt legale, organul de control neputând face aprecieri asupra legalității acestora, neavând calitatea de judecător.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că plăta sporurilor reținute în actul de control nu a avut suport legal pentru a fi făcută către angajații primăriei, fiind încălcate mai multe dispoziții legale: Legea nr.119/1999; Legea nr. 215/2001; Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 522/2003; H.G. nr. 1209/2003; H.G. nr. 775/1998 și Legea nr. 188/1999.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile.
Prin sentința civilă nr. 152/CA din 21 iulie 2009, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului; a anulat decizia nr. 12 din 19 decembrie 2008 emisă de D.G.F.P. Iași; a anulat decizia și procesul verbal de inspecție fiscală nr. 26286 din 30 octombrie 2008 și a exonerat reclamantul de plata sumei de 91.760,02 lei.
Pentru pronunța această soluție instanța de fond a reținut, din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, că deși D.G.F.P. Iași a constatat prin procesul verbal contestat, prejudicii aduse Primăriei Pașcani prin acordarea de sporuri și indemnizații unui număr de 22 persoane, în sumă totală de 91.760,02 lei, aceste sporuri au la bază un fundament legal.
Astfel, sporul de 50% de dificultate a fost acordat potrivit Legii nr. 236/2006, având la bază Dispoziția Primarului nr. 34/2008, pentru persoanele care au făcut parte din Comisia Locală Pașcani de aplicare a Legii nr. 10/2001, pentru perioada 2007 - iunie 2008.
Sporul de 75% pentru gestionarea fondurilor comunitare a fost acordat de primar în baza Legii nr. 339/2007, sporul fiind prevăzut în buget, în statul de funcțiuni, sarcinile persoanelor care au beneficiat de acest spor fiind înscrise în fișa postului, având la bază Dispozițiile Primarului nr. 16/2009 și 7028/2008.
Sporul de 25% pentru complexitatea muncii a fost corect acordat, având la bază Dispoziția Primarului nr. 3520/2007, de extindere a controlului financiar propriu, dispoziția amintită îndeplinind condițiile prevăzute de Normele Metodologice aprobate de Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 522/2003.
Cu privire la acest spor, instanța de fond a apreciat că legiuitorul nu interzice nominalizarea altor persoane din alte compartimente pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu, sporul în cauză fiind prevăzut în statul de funcțiuni pe anul 2008 și aprobat prin Dispoziția nr. 7028/2008, iar activitatea de control financiar preventiv a fost efectiv prestată.
Și sporul de 20% reprezentând indemnizații pentru comisiile de concurs a fost corect acordat în baza a 6 Dispoziții ale primarului, cu respectarea metodologiei aprobată prin H.G. nr. 775/1998. S-a reținut că sporul menționat este reglementat de H.G. nr. 1209/2003 pentru membrii comisiilor desemnați a examina funcționarii publici.
Cât privește salariul de merit, acesta a fost acordat în baza Dispoziției nr. 7018/2008 de aprobare a statului de funcții, cu menționarea nominală și cuantificarea sumei precum și în baza prevederilor exprese ale contractului colectiv de muncă.
Referitor la suma de 9615 lei plătită lui R.N. cu ocazia ieșirii la pensie s-a reținut că plata s-a făcut cu respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă, fiind reținute toate accesoriile aferente acesteia.
În fine, instanța de fond a apreciat că dreptul de exercitare a controlului financiar delegat, prevăzut de O.G. nr. 119/1999 nu include și dreptul de a contesta direct sau indirect actele emise de autoritățile administrației publice locale, în speță Dispozițiile Primarului ce au fost avute în vedere la acordarea sporurilor.
Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică a formulat recurs D.G.F.P. Iași, invocând ca temei legal dispozițiile art. 3041 și art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă a adus, în esență, următoarele critici sentinței recurate:
Instanța de fond în mod greșit a apreciat că organul de inspecție nu are competența să verifice legalitate și regularitatea acordării sporurilor în cauză în baza dispozițiilor emise de primar, întrucât atribuțiile organului de control în acest sens rezultă din dispozițiile art. 22 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. p) din O.G. nr. 119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv cât și din prevederile Codului controlului intern, aprobat prin O.M.F.P. nr. 946/2005.
Se susține că prima instanță a apreciat în mod eronat cu privire la legalitatea sumelor acordate angajaților primăriei, menționate în actele contestate deoarece, fără a se respecta dispozițiile legale incidente în fiecare caz în parte, s-a acordat sporul de dificultate de 50%, majorarea salariului de bază pentru anumiți angajați cu 75%, sporul de complexitate a muncii de 25 %, sporul de 20% reprezentând indemnizații pentru membrii comisiei de concurs, avându-se în vedere doar deciziile primarului fără a se ține seama de dispozițiile legale care reglementau acordarea și plata acestora.
Recurenta-pârâtă, apreciind ca nelegale Dispozițiile Primarului Municipiului Pașcani nr. 7028/2008, 16 din 18 ianuarie 2008, 7082 din 26 februarie 2008, a invocat excepția de nelegalitate a acestora în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În opinia recurentei, în mod nelegal au fost acordate și salariile de merit pentru anul 2008 fără a exista un act administrative emis de conducătorul entității publice, conform art. 8 din O.U.G. nr. 10/2008, susținându-se că și sub acest aspect sentința recurată este nelegală.
Intimatul-reclamant a formulat concluzii scrise prin care a invocat nulitatea recursului potrivit art. 302 alin. (1) lit. c)din arie n Legea nr. 95/2006 ( C. proc. civ. întrucât nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază.
De asemenea, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca legală și temeinică sentința recurată, precizând că organul de control nu poate face aprecieri cu privire la legalitatea dispozițiilor primarului iar raportul de expertiză a confirmat legalitatea sumelor acordate.
Ulterior s-a invocat și autoritatea de lucru judecat în raport de decizia nr. 666/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, excepție ce a fost respinsă, astfel cum rezultă din practicaua acestei decizii.
Înalta Curte de Casație și Justiție examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a înscrisurilor care există la dosarul cauzei, a dispozițiilor legale incidente, cât și sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., apreciază recursul ca fiind fondat pentru următoarele considerente ce vor fi expuse.
După cum se constată, instanța de fond, astfel cum rezultă și din expunerea rezumativă prezentată anterior, a reținut că sumele reținute prin actele contestate ca prejudicii aduse Primăriei Pașcani prin acordarea sporurilor și indemnizațiilor precizate în cuprinsul acestora, au la bază decizii ale primarului, iar dreptul de exercitare a controlului financiar delegat prevăzut de O.G. nr. 119/1999 nu include și dreptul de a contesta direct sau indirect legalitatea acestor decizii.
Cele reținute denotă o încălcare și aplicare greșită a dispozițiilor legale incidente .
Astfel, art. 5 din O.G. nr. 119/1999 (r1) privind controlul intern și controlul financiar preventiv, prevede: (1) „Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public (2) Ministerul Finanțelor Publice este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării și implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanțelor Publice îndrumă metodologic, coordonează și supraveghează asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public „.
Potrivit art. 22 alin. (1) din aceeași ordonanță „Ministerul Finanțelor Publice efectuează inspecții ori de câte ori există indicii ale unor abateri de la legalitate sau regularitate în efectuarea de operațiuni, în sensul prezentei ordonanțe” iar conform alin. (8) „În cazul în care în urma inspecției efectuate se constată abateri de la legalitate care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal de inspecție. ...”.
Dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. p) din același act normativ definesc operațiunea ca fiind: „orice acțiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acesteia”.
În raport de aceste dispoziții, rezultă că organul de control poate aprecia și constata legalitatea operațiunilor prin care s-au acordat sumele ce au făcut obiectul controlului și implicit a contestației din cauza dedusă judecății, indiferent dacă dispozițiile primarului au fost sau nu atacate, astfel că cele reținute de prima instanță cu privire la aceste aspecte sunt eronate.
Prin urmare, instanța de fond trebuia să examineze actele a căror anulare s-a solicitat, cu privire la sumele de bani contestate și considerate prejudicii aduse Primăriei Pașcani, în raport de dispozițiile legale incidente care justificau sau nu plata acestora, expunând temeiurile de fapt și de drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției precum și cele pentru care au fost înlăturate cele reținute în actele ce fac obiectul acțiunii promovate și implicit apărările formulate de pârâtă.
Cum prima instanță nu a analizat toate aceste aspecte, instanța de recurs nu poate exercita un control judiciar complet al cauzei deduse judecății.
Mai mult, prin sentința recurată s-a dispus exonerarea reclamantului de plata sumei de 91.760,02 lei fără a se avea în vedere că această sumă reprezintă suma totală impusă a fi recuperată de la personalul angajat în structurile Primăriei Pașcani, conform tabelului anexat la punctul 2 al procesului verbal de inspecție contestat, unde reclamantul figurează cu 4.340,99 lei, fapt ce denotă o eroare a instanței de fond și sub aspectul stabilirii corecte a obiectului cererii de chemare în judecată în raport și de dispozițiile Legii nr. 554/2004.
În consecință, față de cele reținute cât și de prevederile art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării vor fi analizate și cererile de sesizare cu excepțiile de nelegalitate a dispozițiilor primarului menționate de recurentă în cererea de recurs, formulate în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.G.F.P. Iași împotriva sentinței civile nr. 152/CA din 21 iulie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 februarie 2010