Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 1653 din 2 noiembrie 2010 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta SC 22D1989 SRL, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea adresată la data de 23 august 2010 Înaltei Curți de Casație și Justiție, petenta SC 22D1989 SRL a solicitat cercetarea „făptuitorilor din Secția Penală, Tribunalul Gorj și Secția Penală, Curtea de Apel Craiova”, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 248 C. pen.
Plângerea a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin sentința susmenționată cu motivarea că aceasta nu se regăsește printre modalitățile legale de sesizare a instanței penale, precum și având în vedere caracterul inform al cererii în raport cu dispozițiile art. 222 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentințe, petenta SC 22D1989 SRL a declarat recurs.
La termenul de azi, 30 mai 2011, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului declarat de petentă.
Examinând recursul declarat de petentă, în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 2781 alin. (10) și ale art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., hotărârea de respingere a plângerii împotriva ordonanței sau rezoluției de netrimitere în judecată poate fi atacată cu recurs, iar termenul de recurs este de 10 zile.
Potrivit art. 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I din același cod, pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 2 noiembrie 2010, petenta SC 22D1989 SRL lipsind atât la dezbateri, cât și la pronunțare. Așa fiind, termenul de recurs curge pentru aceasta de la comunicarea copiei de pe dispozitivul sentinței atacate, adică de la data de 11 noiembrie 2010. Aceasta înseamnă că recurenta petentă putea declara recurs în 10 zile de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, conform dispozițiilor art. 3853 C. proc. pen., respectiv până la data de 22 noiembrie 2010, în speță declarația de recurs a petentei fiind făcută la data de 14 februarie 2011, deci după expirarea acestui termen.
Așa fiind, excepția tardivității recursului invocată din oficiu de către instanță, se constată a fi întemeiată.
În consecință, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de petenta SC 22D1989 SRL
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petentă va fi obligată la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petenta SC 22D1989 SRL, împotriva Sentinței nr. 1653 din 2 noiembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 6930/1/2010.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 30 mai 2011.