Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanței de fond.
Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A.S. a formulat acțiune în constatare și a solicitat să se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe O.M.
În motivarea cererii se arată că O.M. a fost recrutat în calitate de colaborator, în luna iunie 1984, în vederea supravegherii informative a tinerilor artiști plastici din Timișoara și, deși s-a precizat că i s-a luat un angajament scris, la dosarul acestuia nu există.
Cum informațiile furnizate Securității s-au referit la activități sau acțiuni potrivnice regimului totalitar comunist, s-a solicitat admiterea acțiunii.
2. Soluția instanței de fond.
Prin Sentința civilă nr. 958 din 23 februarie 2010 a Curții de Apel București, s-a respins acțiunea C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
În motivarea soluției s-a reținut că reclamantul și-a fundamentat acțiunea pe o notă informativă semnată de pârât cu numele „Maxim”, note întocmite de ofițerii de Securitate și o notă în legătură cu prezența în Timișoara a unui critic de artă.
După analiza acestora și, în raport de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, instanța de fond a considerat că nu se probează îndeplinirea ipotezei textului de lege, respectiv a denunțării activităților și atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist.
Dimpotrivă, nota olografă referitoare la arhitectul din Germania conține o relatare cu caracter neutru, cea referitoare la criticul de artă precizează că nu au existat discuții cu caracter politic, iar față de maniera echivocă de întocmire a notelor și rapoartelor ofițerilor de securitate, nu s-a putut stabili îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.N.S.A.S., considerând-o nelegală și netemeinică pentru că s-a dat o interpretare eronată a textului legal aplicabil.
Pentru că pârâtul a furnizat Securității informații despre „anumite tendințe politice necorespunzătoare în rândul artiștilor plastici tineri”, „prin intermediul său au fost depistate o serie de fenomene negative care se manifestă în rândul tinerilor artiști plastici” și a informat despre „situația și preocupările unor grupuri și elemente ostile din emigrația română”, se apreciază că se poate reține calitatea de colaborator în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Se susține că pornind de la definiția dată colaboratorului Securității se constată că legea a dat o forță probantă atât notelor olografe primite de la persoana verificată cât și „relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securității” și pentru că se folosește sintagma „indiferent sub ce formă” nu este necesară coroborarea unei informații cu datele provenite din alt înscris sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă.
Referitor la condițiile de fond se apreciază că este îndeplinită atât prima condiție, cu privire la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât și cea de-a doua, referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.
Pentru că art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu cere ca rapoartele care atestă furnizarea informațiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului comunist să menționeze expres numele persoanelor denunțate sau alte amănunte, se consideră că susținerea instanței cu privire la gradul prea mare de generalitate, este greșită.
4. Soluția instanței de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Prezenta cauză vizează constatarea calității de colaborator al Securității a pârâtului O.M.
Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, colaborator al Securității este „persoana care a furnizat informații indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile de sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale”.
Textul presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții:
- persoana să fi furnizat informații, sub orice formă, organelor de Securitate, informații care să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
- aceste informații furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În motivele de recurs se fac referiri la forța probantă a relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securității, dar instanța de fond a respins acțiunea nu pentru că nu ar fi analizat forța probantă a acestor relatări, ci a considerat că nu sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege, respectiv că nu sunt denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar și că nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale.
Așa cum chiar recurentul C.N.S.A.S. precizează în motivele de recurs, în notele și rapoartele ofițerilor de Securitate, referitor la informațiile furnizate de pârât, se face trimitere la „tendințe politice necorespunzătoare”, „fenomene negative care se manifestă în rândul tinerilor artiști plastici”, or, acestea reprezintă referiri cu caracter prea mare de generalitate pentru a fi considerate denunțuri privind „atitudini potrivnice regimului comunist”.
În același timp, aceste note și rapoarte nu pot, prin modul lor de redactare, să conducă la concluzia îndeplinirii și a condiției vizării îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale.
Este adevărat că art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu prevede în mod expres că rapoartele care atestă furnizarea informațiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului comunist să menționeze expres numele persoanelor denunțate, numai că, în lipsa acestor referiri, nu se poate stabili dacă au fost încălcate, în concret, drepturile sau vizată încălcarea unor drepturi anumitor persoane.
Este posibil, ca și în cazul în care ar fi furnizate informații despre activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, datorită gradului mare de generalitate, să nu poată fi individualizate persoanele care au săvârșit asemenea acțiuni și astfel cea de-a doua condiție să nu fie îndeplinită.
Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 959 din 23 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2011.