Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 949/2012

Ședința publică de la 23 februarie 2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta SC A.F. SRL, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, a solicitat suspendarea Deciziei de impunere F-NT 871 din 02 septembrie 2011.

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2011 Curtea de Apel Bacău, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare a actului administrativ formulată de reclamanta SC A.F. SRL comuna Bârgăoani, județul Neamț, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, a dispus suspendarea Deciziei de impunere F-NT 871 din 02 septembrie 2011 până la pronunțarea instanței de fond, a constatat consemnată cauțiunea de 100.000 RON cu Recipisa de consemnare nr. 728884/1 din 03 noiembrie 2011.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin Decizia de impunere F-NT 871 din 02 septembrie 2011 au fost stabilite obligații fiscale în sarcina reclamantei în cuantum total de 1.857.159,00 RON reprezentând impozit pe profit 783.940 RON și accesorii de 193.008 RON, impozit pe venituri persoane nerezidente de 68.556 RON și 19.753 RON accesorii și T.V.A. de 356.404 RON.

Cu privire la cazul bine justificat, reținând că există diferențe majore privind modul în care părțile apreciază asupra stării de fapt fiscale și asupra actelor și faptelor de comerț efectuate de reclamantă, instanța constată că există o îndoială legitimă cu privire la cuantumul obligațiilor fiscale stabilite în sarcina reclamantei, îndoială care răspunde exigențelor dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește paguba iminentă, este necontestat că reclamanta desfășoară activitate în agricultură. De asemenea, este notorie împrejurarea că toamna este sezonul activităților specifice agriculturii cu impact asupra pregătirii noului an agricol. În acest context, executarea actului administrativ fiscal pentru o creanță de peste 1,8 milioane RON este de natură a o pune pe reclamantă în imposibilitatea reluării ciclului productiv, paguba reclamantei fiind astfel iminentă.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, susținând că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

- în cauză nu sunt întrunite cele două condiții prevăzute în mod cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a dispune suspendarea actului administrativ, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

Recurenta nu și-a încadrat în drept motivele de recurs.

Analizând actele și lucrările de fond, precum și motivele de recurs formulate, ce se încadrează din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut existența condiției cazului bine justificat, în sensul că prin contestația administrativă formulată, reclamanta a invocat împrejurări de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială puternică asupra legalității Deciziei de impunere nr. F-NT 871 din 02 septembrie 2011, motiv pentru care se impune analizarea lor cel puțin în primă instanță, cu ocazia judecării acțiunii în anulare. Totodată, paguba iminentă rezultă cu evidență din faptul că deja conturile societății au fost blocate de autoritatea pârâtă, chiar înainte ca societatea să primească comunicarea deciziei de impunere menționate, iar în aceste condiții reclamanta nu își poate desfășura activitățile specifice, cu impact asupra noului an agricol.

Față de considerentele menționate, rezultă că atât motivul de recurs privind nelegalitatea măsurii suspendării în raport de dispozițiile art. 14 cu referire la art. 2 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, cât și cel referitor la nemotivarea hotărârii instanței de fond sunt nefondate, astfel că, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

 

 

Respinge recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț împotriva Încheierii din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.