Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul S.A., constatarea calității acestuia de colaborator al Securității.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței că verificarea pârâtului s-a realizat din oficiu, în considerarea calității sale de primar al comunei Fărăoani; potrivit Notei de constatare nr. S/DI/l/566 din 20 februarie 2009 și a înscrisurilor anexate, pârâtul a furnizat organelor de securitate informații utile acestora, pentru a cunoaște din timp prezența pe raza comunei Fărăoani a emisarilor străini interesați de culegerea unor informații despre ceangăi, precum și pentru a semnala starea de spirit din comună, cât și pe cei care primesc din străinătate materiale cu conținut naționalist iredentist.
Prin Sentința civilă nr. 2675 din 2 iunie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul S.A. și, în consecință, a constatat calitatea acestuia de colaborator al Securității.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că Nota de constatare nr. S/DI/l/566 din 20 februarie 2009, întocmită de Direcția de Investigații a CNSAS sintetizează activitatea de informator a pârâtului în raport de următoarele documente ale dosarului:
1. Raport de cunoaștere personală a numitului S.A., semnat de plt. C.N., I.J.S Bacău, ajutor șef post Miliția comunei Faraoni, județul Bacău, nedatat, care consemnează următoarele: "Plt. C.N., ajutor șef post Miliția comunei Faraoni, cunosc pe numitul S.A. care este gestionar la magazinul textile-încălțăminte din comună, ca fiind un tânăr liniștit, corect, se achită de sarcinile de serviciu, are putere de pătrundere în rândul cercurilor de tineri și are spirit de observație. Din proprie inițiativă m-a sesizat despre multe fapte ce interesează munca de securitate cum ar fi audierea de posturi străine de un grup de cetățeni. Atât în rândul celor ce vin să facă cumpărături, cât și a gestionarilor are posibilități de culegere de date cu interes operativ".
2. "Raport de includere în rețeaua informativă a numitului S.A., în calitate de informator", semnat de mr. N.I. din cadrul I.J.S Bacău, Serviciul I, col. B.I., I.J.S Bacău, șeful Serviciului I, aprobat la 09 august 1985.
3. "Angajament" olograf din data de 09 august 1985, semnat indescifrabil, cu numele real, de S.A., în prezența mr. N.I. din cadrul U.S. Bacău, Serviciul I, care consemnează următoarele:
„Subsemnatul S.A., /.../ mă angajez să sprijin organele de securitate în activitatea ce o desfășoară pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării. Mă angajez să păstrez secretul acestei colaborări și să nu-l divulg nici unei persoane indiferent de gradul de rudenie sau funcție".
4. "Raport cu propuneri de recrutare a numitului S.A., în calitate de informator", semnat de mr. N.I. din cadrul I.J.S.Bacău, Serviciul I, col. B.I., U.S. Bacău, Șeful Serviciului I, aprobat la 07 august 1985, care consemnează, printre altele, următoarele:
„/.../ Numitul S.A. în unele împrejurări a semnalat din proprie inițiativă unele aspecte pe linie de miliție și chiar despre faptul că unii maiștri de la I.R.E. Bacău, care lucrau pe raza comunei audiază posturi occidentale (cazul a fost semnalat)/.../".
5. "Nota de analiză a informatorului <I.>" din data de 31 iulie 1986, semnată de mr. N.I. din cadrul I.J.S. Bacău, Serviciul I, care consemnează:
„/…/Informatorul <I.> a furnizat informații despre elementele din evidențele de securitate, după cum urmează: I.M., D.P., C.B.M. - fost membru legionar, F.M. - fost șef cuib legionar. Din datele ce le deținem și din cele spuse de informator rezultă că va deveni membru de partid. După ce va fi confirmat, va fi instruit pentru a furniza despre C.B.M. – fost membru legionar, F.M. – fost șef de cuib legionar; I.M., D.O. Va mai furniza informații despre prezența pe raza comunei a unor emisari cu preocupări naționalist iredentiste.”
Din documentele invocate s-a apreciat că reiese în mod cert întrunirea primei cerințe prevăzută de art. 2 (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, privind furnizarea de către pârât organelor de securitate de informații privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Analizând și dacă furnizarea de informații viza îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, instanța a concluzionat că, în speță, furnizarea de informații către organele de securitate a expus persoanele în cauză unor consecințe negative pentru ele constând în supravegherea lor informativă pentru opiniile lor și, drept urmare, îngrădirea dreptului la libertate de exprimare consacrat în epocă de art. 28 din Constituția RSR, de art. 19 pct. 1 și 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974.
În legătură cu contestarea de către pârât a conținutului rapoartelor redactate de ofițerii de securitate, instanța a reținut că legiuitorul a instituit o prezumție legală, relativă, de veridicitate a acestor consemnări, care nu a fost răsturnată de către pârât.
În consecință, s-a stabilit că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 2 (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și cele ale art. 11 din același act normativ.
În termen legal, împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs pârâtul S.A.
Recurentul a criticat soluția instanței de fond considerând că aceasta este rezultatul unui probatoriu incomplet și care s-a bazat în exclusivitate pe notele întocmite de ofițerul de Securitate în cea mai mare parte întocmite pentru ca acesta să-și justifice activitatea. Din notele întocmite și semnate de recurent nu rezultă caracterul delator al acestora și nici faptul că vreo persoană a avut de suferit din cauza informațiilor ce au un caracter pur formal.
Examinând cauza, Înalta Curte reține că recursul este fondat și că pentru incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se impune admiterea căii de atac, cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii CNSAS ca neîntemeiată, pentru cele ce vor fi punctate în continuare:
Prin art. 2 (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificări și completări, legiuitorul a lămurit semnificația sintagmei de colaborator al Securității: „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului […]”.
Acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în temeiul art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 s-a fundamentat pe Nota de constatare (emisă în baza art. 3 lit. g) și art. 33 alin. (1) din ordonanță) privind pe S.A.
Temeinicia solicitării CNSAS de a se constata de către instanța de contencios administrativ calitatea de colaborator al Securității în persoana pârâtului a fost analizată din perspectiva definiției legale sus-citate și a probatoriului administrat constând în Nota la care s-a făcut referire.
Instanța de control judiciar nu împărtășește abordarea primei instanțe deoarece așa cum se poate observa din cuprinsul Notei de constatare, în cea mai mare parte acest act se referă la rapoartele de cunoaștere personală a pârâtului, de includere în rețeaua informativă a acestuia, propunerile de recrutare, notele de analiză a informatorului „I.”, iar în final, la 26 februarie 1987, la raportul de încetare a legăturii cu acest informator. Angajamentul dat de pârât în vederea sprijinirii organelor de Securitate este datat 9 august 1985.
Notele informative redactate olograf și semnate cu numele conspirativ „I.” sunt întocmite la 20 martie 1986, 23 iunie 1986, 17 aprilie 1986, iar din conținutul lor nu se pot desprinde decât generalități (specificându-se numele celor trei persoane cu care a discutat, faptul că acestea sunt mulțumite de condițiile de trai, de salariu, etc.), nicidecum delațiuni așa cum specifică CNSAS.
Relativ la rapoartele întocmite de ofițerii de securitate pe care judecătorul fondului și-a sprijinit în principal concluzia îndeplinirii primei condiții prevăzute de art. 2 (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, se observă că în ele se menționează că anumite persoane au fost membrii legionari sau că informatorul va fi instruit să furnizeze informații despre prezența pe raza comunei a unor emisari cu preocupări naționalist-iredentiste.
Or, aceste mențiuni nu se circumscriu denunțului unor activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în accepțiunea legiuitorului, nici măcar în ipoteza în care se acordă acestor rapoarte, din punct de vedere probator, o prezumție de legalitate, chiar relativă.
În condițiile în care angajamentul asumat de pârât în data de 9 august 1985 nu se coroborează cu nici un alt element probator, nu este îndeplinită cea dintâi exigență stabilită prin norma legală în discuție, astfel că apare ca superfluă analizarea îndeplinirii celei de-a doua condiții legale care se referă la vizarea îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, prin informațiile furnizate.
Așadar, acțiunea formulată în baza art. 11 (1) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată nu este întemeiată.
Având în vedere și dispozițiile art. 312 (1) C. proc. civ., art. 11 (2) din O.U.G. nr. 24/2008, precum și art. 312 (3) teza I C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de S.A., împotriva Sentinței nr. 2675 din 2 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.