Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul V.I. a chemat în judecată pe pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige primul pârât să valideze cererea de preschimbare a certificatului doveditor preschimbat și să propună CPRD avizarea favorabilă a dosarului de preschimbare a certificatului înregistrat sub nr. 19419 din 20 ianuarie 2005, să tipărească certificatul doveditor preschimbat, de Rănit, după avizarea favorabilă a CPRD a propunerii de preschimbare, secretarul SSPR să semneze și să ștampileze acest certificat, să îl prezinte în vederea semnării Președintelui CPRD, iar cel de-al doilea pârât să avizeze favorabil propunerea SSPR de preschimbare a certificatului doveditor, iar Președintele acestei comisii să semneze certificatul doveditor preschimbat, conform prevederilor Legii nr. 341/2004.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost rănit în Revoluția din Decembrie 1989, dovada făcând-o cu declarațiile martorilor cu care a acționat în timpul Revoluției, cât și cu documentele existente la dosarul întocmit.
Cu Adresa nr. 19.429 din 20 ianuarie 2005, a depus la sediul SSPR cererea și toate documentele care atestă rănirea în timpul Revoluției din Decembrie 1989 în vederea preschimbării certificatului doveditor.
Prin întâmpinare‚ pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat, sub un prim aspect, excepția lipsei de obiect motivată de faptul că cererea reclamantului privind preschimbarea certificatului de revoluționar, înregistrată sub nr. 7352, a fost analizată și înaintată la CPRD cu propunerea de avizare favorabilă, noul certificat de revoluționar cu titlul de Luptător Remarcat pentru Fapte Deosebite a fost tipărit, semnat și ștampilat, publicat în M. Of. nr. 467 bis din 07 iulie 2010 la poziția 1554, acesta fiind deja eliberat reclamantului, cum de altfel a recunoscut și acesta în cuprinsul acțiunii.
Pârâtul a invocat, de asemenea, excepția lipsei procedurii prealabile, potrivit prevederilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004.
Același pârât a invocat de asemenea excepția prematurității introducerii cererii, arătând că introducerea acțiunii fără respectarea îndeplinirii procedurii prealabile speciale prevăzute de legislația ce face obiectul activității acestei instituții, precum și formularea acesteia după termenul final de preschimbare a certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar, în condițiile în care avea cunoștință de conținutul listelor finale ce cuprind persoanele cărora le-a fost aprobată sau respinsă cererea de preschimbare și a celor cărora le-a fost preschimbat certificatul, este prematură.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere faptul că această Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică având în vedere că dosarul reclamantului V.I. nr. 11976 a fost transmis de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 cu propunerea pentru acordarea avizului din partea comisiei parlamentare pentru preschimbarea certificatului de Remarcat, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 341/2004.
Prin Sentința civilă nr. 179 din 31 martie 2011 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul V.I. în contradictoriu cu pârâții Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
Conform scriptelor din dosar, se reține că reclamantul în cauză s-a adresat la 09 decembrie 2010 cu contestație Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 pentru acordarea a Titlului de Luptător Rănit, iar nu Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, așa cum prevăd dispozițiile legale mai sus arătate, prin urmare se constată că nu a îndeplinit procedura prevăzută de legea specială, aspect ce constituie un fine de neprimire a acțiunii.
Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamantul V.I. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că a participant la Revoluția Română din Decembrie 1989, fapt atestat de Certificatul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și Brevetul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, calități atribuite în baza Legii nr. 42/1990.
Față de prevederile Legii nr. 341/2004, privind preschimbarea certificatelor, eliberate anterior, i-au fost recunoscute meritele în Revoluția Română, și i-au fost preschimbate documentele anterioare, acordându-i-se titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", prin certificatul seria LRM-V nr. 00103/2007.
În realitate, SSPR a săvârșit o eroare pentru că a solicitat să-i fie acordat titlul de Luptător Rănit pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989.
În acest sens, a depus dovezi din care rezultă că în momentul Revoluției Române se afla în rândul manifestanților, a fost rănit, rămânând cu pierderea vederii la ochiul stâng. Existența traumatismului este atestată de adeverința medicală 5069 din 30 decembrie 1989 a Spitalului Jud. Dolj, unde a fost internat imediat, după revoluție, constatându-se traumatism la ochiul stâng.
Pe toată perioada de la revoluție a fost internat în mai multe spitale, operat la ochiul stâng, și prin certificatul nr. 798 din 24 august 2004, eliberat de Direcția de Muncă și Protecție Socială Dolj, a fost încadrat în gradul II de invaliditate.
Acest certificat a confirmat certificatul anterior 1218 din 16 septembrie 1993 al Direcției de Muncă și Protecție Socială Dolj, privind de asemenea, încadrarea în gradul II de invaliditate.
A formulat procedură prealabilă cu SSPR însă aceasta nu poate reveni la certificatul eliberat decât în condițiile în care dispune instanța de judecată.
Recurentul mai susține că din adresa Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor, nr. 043 din 10 februarie 2011 rezultă, că acest organism nu a primit niciodată de la SSPR propunerea de a i se acorda titlul solicitat, ci, propunerea de a i se acorda titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite, care i s-a și acordat, recunoscându-i-se meritele în revoluție.
În aceste condiții, nu are ce să reproșeze Comisiei Parlamentare, pentru că nu a avut dosarul trimis de SSPR, cu actele medicale și cu cererea de a i se acorda titlul de Luptător Rănit, astfel că nu putea să facă procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, în forma prevăzută de Legea nr. 341/2004.
SSPR avea obligația în baza aceluiași act normativ, să trimită dosarul pentru avizare la Comisia Parlamentară, care soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens, și dispune publicarea în M. Of a listei finale prev. la art. 19 din H.G. nr. 1412/2004.
În aceste condiții, consideră recurentul că nu avea de ce să facă procedura prealabilă pentru că această comisie nu a emis niciun act administrativ pe care să-l considere nelegal, și în același timp nu a refuzat să-i acorde titlul solicitat, deoarece nu a fost investită de SSPR, așa cum spune legea.
Pe de altă parte, nu se putea îndrepta cu plângerea prealabilă la Comisia Parlamentară, reclamând inactivitatea SSPR, întrucât între cele 2 organisme nu existau relații de subordonare, fiecare aparținând unei alte puteri în stat.
Recurentul mai arată că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004 și a Legii speciale nr. 341/2004, respingându-i cererea ca inadmisibilă și refuzând să examineze fondul cauzei.
Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legal incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte costată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, reclamantul, înainte de a se adresa instanței de judecată trebuie să se adreseze mai întâi Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Conform acelorași dispoziții legale contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
De asemenea, art. 19 și 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că la finalizarea lucrărilor Comisiei SSPR, respectiv 30 aprilie 2010, potrivit prevederilor Legii nr. 391/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 84/2009 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, SSPR a publicat lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate care s-a publicat în M. Of. nr. 467 bis din 07 iulie 2010.
Persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor puteau face contestație la Comisia Parlamentară, în termen de maximum 6 luni de la data publicării în M. Of., a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.
În cuprinsul contestației vor fi prezentate expres și lipsit de orice echivoc datele de identificare a contestatarului, actele sau faptele contestate și, totodată, vor fi anexate documente doveditoare în susținerea contestației.
În vederea soluționării contestațiilor, Comisia Parlamentară poate solicita instituțiilor publice punerea la dispoziție a documentelor necesare, acestea având obligația de a le transmite, în copie, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării, precum și punctul de vedere al SSPR cu privire la contestația formulată.
În termen de 30 de zile de la data depunerii contestației, Comisia Parlamentară comunică contestatarului și la SSPR modul de soluționare a contestației.
Pe baza propunerilor formulate de Comisia Parlamentară, SSPR reanalizează documentația pe baza căreia a fost luată decizia ce formează obiectul contestației și, în raport de decizia adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare.
Abia după parcurgerea acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestației, solicitanții cărora nu le-au fost preschimbate certificatele doveditoare, sunt îndreptățiți a se adresa instanței de judecată pentru valorificarea dreptului la preschimbare pe calea unei hotărâri judecătorești.
Înalta Curte, în acord cu cele reținute de Curtea de Apel, apreciază că neparcurgând procedura prealabilă specială și obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, recurentul-reclamant nu se poate adresa direct instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea eventualului prejudiciu suferit, lipsa plângerii prealabile formulate în condițiile enunțate constituind un fine de neprimire al acțiunii în contencios administrativ.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ numai după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în speță, cea specială prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.
În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul formulat de V.I. împotriva Sentinței civile nr. 179 din 30 martie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.