Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin Sentința nr. 2183 din 26 mai 2009 a Curții de Apel București a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcția Regională de Metrologie Ploiești în contradictoriu cu S.C. E.S. S.R.L., instanța respingând ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului atacat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța învestită cu soluționarea acțiunii introductive a reținut că reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 solicitând anularea avizului pentru exercitarea activității de reparare a mijloacelor de măsurare și a completării nr. X la acest aviz, emise de Direcția Regională de Metrologie Legală Ploiești la data de 30 iulie 2008 și la data de 2 octombrie 2008, pentru S.C. E.S. S.R.L., întrucât la emiterea acestui aviz nu s-au respectat prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Instrucțiunile de Metrologie Legală IML 6-05, arătând că societatea nu deținea acordul producătorului pentru desfășurarea activității de măsurare de mijloace de măsurare.
Instanța a reținut că nu există niciun motiv legal pentru care reclamanta să inițieze procedura prevăzută de lege pentru anularea actului, în condițiile în care autoritatea emitentă nu a găsit niciun motiv temeinic pentru a proceda la revocarea actului înainte de a intra în circuitul civil. Instanța apreciază că reclamanta avea posibilitatea ca la data expirării avizului, respectiv la data de 29 iulie 2010, să nu mai avizeze această activitate, în măsura în care societatea pârâtă nu mai îndeplinea condițiile legale pentru a obține avizul favorabil pentru activitatea de reparații de mijloace de măsurare.
Instanța de fond a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea actului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcția Regională de Metrologie Ploiești, criticând sentința pronunțată ca netemeinică și nelegală.
Recurenta a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, a schimbat natura, precum și înțelesul vădit și neîndoielnic al acestuia, iar hotărârea dată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Recurentul a precizat că pentru a se elibera avizul pentru desfășurarea activității de reparare de mijloace de măsurare, art. 10 alin. (1) lit. c) din IML 6-05 Avize din H.G. nr. 1660/2005, impune ca solicitantul să dețină acordul producătorului, iar la momentul depunerii dosarului solicitantul trebuie să fie în posesia acestui acord.
Recurenta a precizat că la data solicitării avizului, producătorul solicitase condiționarea activității de reparare de obținerea acordului de la producător.
De asemenea, recurenta a arătat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că activitatea de reparare s-ar desfășura în conformitate cu prevederile contractuale, întrucât nu a observat că această activitate este reglementată de lege.
S-a susținut că Legea nr. 554/2004 permite anularea actului emis cu încălcarea dispozițiilor legale, iar instanța a interpretat greșit legea, întrucât actul a intrat în circuitul civil și altă posibilitate nu există, căci emitentul actului din acel moment nu îl mai poate revoca.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Noțiunea de contencios administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul principal al cauzei deduse judecății îl reprezintă anularea avizului pentru exercitarea activității de reparare mijloace de măsurare și a completării nr. X la acest aviz, emise de Direcția Regională de Metrologie Legală Ploiești la data de 30 iulie 2008 și la data de 2 octombrie 2008, pentru S.C. E.S. S.R.L..
Dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 definesc actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Analizând actul atacat în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte a constatat că instanța de fond a interpretat corect natura juridică a actului dedus judecății și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale. Actul, a cărui anulare se cere, are caracterul unui aviz dat asupra activității de reparare mijloace de măsurare, fără însă a produce el însuși efecte juridice.
Avizele, atât cele consultative cât și cele conforme, deși concretizează opinia unui organ al statului, nu sunt acte administrative de sine stătătoare, ci operațiuni administrative, constituind o condiție de legalitate a actului administrativ.
În cauza de față, actul care produce efecte juridice este decizia, emisă conform art. 29 din Instrucțiunile de metrologie legală IML 6-05, aprobate prin H.G. nr. 1660/2005 privind aprobarea unor instrucțiuni de metrologie legală și nu avizul, care nu are existență independentă de actul administrativ.
Astfel, recurenta avea posibilitatea, dacă constată existența unor neconformități care afectau avizul acordat și a nerezolvării acestora în termenele stabilite să apeleze la procedura prevăzută în Instrucțiunile arătate, Capitolul XI care consacră posibilitatea restrângerii, suspendării sau retragerea avizului pentru activități, situație expres prevăzută de lege, pe perioada de valabilitate a avizului.
Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcția Regională de Metrologie Ploiești împotriva Sentinței nr. 2183 din 26 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2010.