Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta P.T. Y O.C. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii solicitând anularea Adresei nr. X, anularea rezultatului procedurii de atribuire și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 08 mai 2009, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritate Contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin licitație deschisă pe loturi a contractului de lucrări având ca obiect "Reconstrucția infrastructurii feroviare afectate de inundațiile din Iulie și August 2005 pe sectorul Focșani - Putna Seacă" - lotul 1, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare din 21 martie 2009.
Ca urmare a publicării în SEAP a anunțului de participare mai sus menționat, Asocierea a obținut documentația de atribuire în vederea participării la procedura de atribuire a contractului de lucrări.
Oferta s-a elaborat cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, aceasta fiind depusă până la termenul limită de depunere a ofertelor 08 mai 2009, ora 10:00, după cum reiese din cuprinsul procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor din data de 08 mai 2009.
La data de 04 iunie 2009, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a comunicat reclamantei prin Adresa nr. X, rezultatul procedurii de atribuire, potrivit căreia oferta depusă de Asocierea S.C. P.T. Y O.C. S.A., S.C. C.C.P. S.A. și S.C. R.C. S.A., a fost declarată inacceptabilă și neconformă.
Față de rezultatul procedurii de atribuire, reclamanta a apreciat că decizia Autorității Contractante este nelegală și netemeinică.
În privința declarării ofertei reclamantei ca neconformă, a învederat faptul că oferta depusă de Asociere nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de art. 36 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. Potrivit dispozițiilor articolului mai sus menționat: "Oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a. nu satisface cerințele caietului de sarcini; b. conține propuneri referitoare la clauzele contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă; c. conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate.
De altfel, în cuprinsul Adresei, Autoritatea Contractantă s-a rezumat doar la a menționa neconformitatea ofertei, fără, însă, a indica motivele și argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată neconformă așa cum prevede art. 207 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006. Potrivit acestui ternei, pentru fiecare ofertă respinsă, Autoritatea Contractantă trebuie să prezinte motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă și/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerințelor de funcționare și performanță prevăzute în caietul de sarcini.
În ceea ce privește motivele invocate de către Autoritatea Contractantă cu privire la inacceptabilitatea ofertei reclamantei, aceasta a arătat că sunt netemeinice, având în vedere faptul că Asocierea a depus, după cum rezultă și din conținutul procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor din data de 08 mai 2009, documentele din care reiese faptul că experiența expertului desemnat pentru poziția de coordonator de proiect depășește cu mult cerințele documentației de atribuire. Astfel, în vreme ce documentația de atribuire prevede un minim de 3,5 ani, expertul desemnat de către Asociere, domnul A.I. are o experiență de 37 ani.
Totodată, a susținut faptul că a fost depus în forma solicitată, în cadrul ofertei și CV-ul expertului desemnat pentru poziția de inginer de șantier, respectiv domnul R.P.. Din prezentarea CV-ului acestuia reiese, în mod indubitabil, îndeplinirea cerințelor minime în lucrări de construcții de poduri de cale ferată.
Mai mult decât atât, cu ocazia transmiterii documentelor necesare (Formularul 6 și CV-ul expertului) la clarificările solicitate de către Autoritatea Contractantă prin Adresa din data de 13 mai 2009, Asocierea a făcut încă o dată dovada îndeplinirii atât de către expertul desemnat pentru poziția de coordonator de proiect cât și de către expertul desemnat pentru poziția de inginer de șantier a condițiilor impuse prin documentația de atribuire.
Având în vedere cele mai sus menționate, reclamanta a considerat faptul că oferta sa a îndeplinit toate condițiile de formă și de fond cu referire la dispozițiile art. 5.4. B punând la dispoziția Autorității Contractante înscrisuri din care reiese în mod indubitabil faptul că dispune de o echipă de 3 experți, având o experiență în calitate de inginer mult mai mare decât revederile art. 5.4 B.
Ca și condiție de formă, a învederat faptul că Adresa nr. X, conține doar semnătura doamnei director G.T., nu și ștampila Autorității Contractante.
La 25 septembrie 2009, pârâtul a depus întâmpinare invocând excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
În susținere, pârâtul a înțeles să invoce dispozițiile art. 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la momentul sesizării instanței, potrivit cărora contestațiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național se formulează și se judecă în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h), art. 7 alin. (1) și art. 11 alin. (1) se reduc la 5 zile.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
În speță, față de dispozițiile art. 256 alin. (11) din O.U.G. nr. 34/2006, anterior citat, reclamanta avea obligația de a formula plângerea prealabilă în termen de 5 zile de la data la care Autoritatea contractantă i-a comunicat adresa privind rezultatul procedurii, act pe care a înțeles să îl conteste pe calea prezentei.
Or, până la acest moment, reclamanta nu a adresat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nicio cerere prin care să solicite revocarea actului presupus vătămător.
Având în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă este o condiție specială de exercițiu a dreptului la acțiune, neîndeplinirea plângerii prealabile conduce la respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 3597 din 30 octombrie 2009 a admis excepția lipsei procedurii prealabile și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta P.T. Y O.C. S.A. în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamata nu a efectuat procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, dispoziții legale aplicabile litigiului în cauză, având în vedere reglementarea art. 256 alin. (11) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la momentul sesizării instanței, potrivit căreia contestațiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național se formulează și se judecă în condițiile Legii contenciosului administrativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P.T. Y O.C. S.A.
Curtea, verificând în prealabil cererea de recurs formulată, a constatat că deși recurenta-reclamantă a fost citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4,00 RON și timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la dosar, acesta nu și-a îndeplinit această obligație legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt și dispozițiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: "La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar "neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., și ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de P.T. Y O.C. S.A. împotriva Sentinței nr. 3597 din 30 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 februarie 2010.