Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Hotărârea Curții de apel
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 2682 din 23 iunie 2009, respingând excepția lipsei procedurii prealabile, excepția inadmisibilității și excepția insuficientei timbrări, a admis excepția prematurității și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții T.G., T.I., B.I., S.G., ș.a.m.d., ca prematur introdusă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, așa cum reiese din considerentele sentinței următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții prin mandatar C.G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, emiterea și transmiterea certificatelor de revoluționar preschimbate și toate documentele aferente acestora, precum și obligarea acestuia la repararea prejudiciilor rezultate din omisiunea de preschimbare a certificatelor, de la data intrării în vigoare a O.G. nr. 1/2008.
A mai reținut instanța de fond că, prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția inadmisibilității, excepția prematurității acțiunii și excepția insuficientei timbrări.
În ceea ce privește excepția de neîndeplinire a procedurii prealabile, instanța a reținut că, din actele depuse la dosarul cauzei reiese că reclamanții au formulat cereri privind preschimbarea certificatelor care au rămas nesoluționate, sens în care a respins-o.
Referitor la excepția de inadmisibilitate, instanța a respins-o, arătând că dreptul reclamanților la preschimbarea certificatelor de revoluționar este un drept prevăzut de lege.
Examinând excepția insuficientei timbrări, invocată prin raportare la capătul de cerere privind daunele solicitate de reclamanți, instanța, de asemenea, a respins-o, reținând că pretențiile nu au fost cuantificate.
În fine, în ceea ce privește excepția de prematuritate, instanța de fond a constatat că prin O.G. nr. 1/2008 a fost prorogat termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 30 iunie 2009 inclusiv, astfel că termenul prevăzut de lege pentru soluționarea cererilor reclamanților nu a expirat.
2. Recursul declarat de reclamanți
Împotriva sentinței Curții de apel, în termen legal, au declarat recurs reclamanții T.G., T.I., B.I., S.G., ș.a.m.d., invocând în drept dispozițiile art. 3021, art. 303, art. 303 alin. (1) și art. 3041 C. proc. civ.
Recurenții critică hotărârea primei instanțe sub aspectul modului de rezolvare a excepției de prematuritate. Consideră că dreptul lor de a beneficia de preschimbarea certificatelor de revoluționar s-a născut în momentul în care și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege, adică în anul 2004 și nicidecum la data de 30 iunie 2009, cum a considerat Curtea de apel. Pe lângă aspectele de nelegalitate constând în interpretarea eronată a dispozițiilor Legii nr. 341/2004 privitoare la termen, recurenții mai invocă și implicațiile sociale însemnate ale refuzului nejustificat al intimatului de a-și îndeplini o obligație legală, constând în lipsirea lor pe o perioadă foarte îndelungată (peste 4 ani) de medicația cuvenită și de celelalte drepturi acordate în virtutea calității de revoluționar, în contextul în care legiuitorul a omis să prelungească valabilitatea certificatelor nepreschimbate.
3. Apărările formulate de intimatul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989
Intimatul nu a depus întâmpinare în termen legal.
Prin concluziile scrise prezentate la doar la data de 19 februarie 2010, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând toate excepțiile de ordine publică invocate la prima instanță, respectiv lipsa plângerii prealabile, inadmisibilitatea, insuficienta timbrare și prematuritatea, cu aceeași motivare.
Cât privește excepția de prematuritate, intimatul a susținut că nici în prezent dreptul recurenților nu este actual întrucât prin Legea nr. 391/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 84/2009 s-a prorogat termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 până la data de 30 aprilie 2010, inclusiv.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată prin prisma motivului de recurs, a apărărilor cuprinse în concluziile scrise, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.
1. Argumente de fapt și de drept relevante
1.1. Examinarea excepțiilor reiterate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Analizând cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepțiile de procedură și de fond, de ordine publică, reiterate în recurs de intimat, Înalta Curte constată că toate sunt nefondate și au fost respinse în mod legal de Curtea de apel.
Excepția privind insuficienta timbrare a cererii de chemare în judecată nu poate fi primită în contextul în care cererea de acordare a daunelor a fost generic formulată, fără indicarea unei câtimi concrete.
Referitor la procedura prealabilă, Înalta Curte observă că aceasta nu este obligatorie în raport de dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, întrucât recurenții reclamă refuzul nejustificat de soluționare a cererilor lor de către intimat.
În fine, inadmisibilitatea invocată de intimat cu titlu de excepție vizează chestiuni de fond, din modul de argumentare al acesteia rezultând că intimatul formulează apărări referitoare la existența unor dosare incomplete sau conținând inadvertențe.
Ca urmare, în acest stadiu procesual, aceste apărări nu pot fi examinate.
1.2. Analiza motivului de casare invocat
Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1989, în forma în vigoare la data soluționării pricinii în primă instanță, "Certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 iunie 2009 inclusiv".
Din cuprinsul reglementării citate rezultă cu evidență că data de 30 iunie 2009 reprezintă termenul limită (dies ad quem) până la care intimatul-pârât trebuie să-și îndeplinească obligația legală de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar.
Prin urmare, în speță nu există niciun temei pentru a considera că dreptul recurenților-reclamanți nu este actual iar demersul lor judiciar, din acest motiv, ar fi prematur.
Dimpotrivă, recurenții-reclamanți au demonstrat că au formulat cererile de preschimbare în termenul fixat prin dispozițiile art. 91 din aceeași lege dar intimatul nu le-a soluționat, așteptând de fiecare dată prorogarea termenului limită, care, în prezent este data de 30 aprilie 2010, după cum s-a indicat la pct. I.3 din decizia de față.
O asemenea abordare a cererilor recurenților este însă contrară nu numai literei legii dar și spiritului reglementării, dedus chiar din titlul actului normativ (este o lege a recunoștinței), deturnându-se practic întreaga procedură de la scopul pentru care a fost creată.
Ca efect al constatării caracterului nefondat al excepției de prematuritate și al stabilirii faptului că dreptul afirmat de recurenții-reclamanți este actual, urmează ca instanța de trimitere să analizeze dacă, în raport de circumstanțele concrete, refuzul soluționării cererilor de preschimbare de către intimat are natura unui refuz nejustificat în sensul legii.
2. Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) raportat la motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul, cu consecința casării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanții T.G., T.I., B.I., S.G., ș.a.m.d., împotriva Sentinței civile nr. 2682 din 23 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 februarie 2010.