Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 8 mai 2007, reclamanții B.M., N.Ș., N.F., V.I., V.M., V.I., V.M.A., V.M.B., Z.V., Z.L., O.C., M.I., M.A., Ș.I. și Ș.V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia să se dispună anularea poziției nr. AA din Anexa nr. 12 a H.G. nr. 974/2002 emisă de Guvernul României, anularea poziției nr. AA din Anexa nr. 2 a hotărârea Consiliului Local nr. 267 din 5 noiembrie 1999 modificată prin hotărârea Consiliului Local nr. 165 din 22 iunie 2002 emise de Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia, suspendarea executării acestor acte până la rămânerea irevocabilă a sentinței și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că, în mod nelegal, pârâții au inclus în domeniul public al municipiului drumul amenajat de reclamanți pe terenul proprietatea lor.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României.
Pârâții au invocat excepția tardivității acțiunii.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 68 din 13 iulie 2007, a admis excepția tardivității, a respins ca tardiv formulată acțiunea, a respins cererea de suspendare a executării actelor atacate, a anulat ca netimbrată cererea de intervenție accesorie formulată în cauză.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că anexa cuprinzând inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicată în M. Of. nr. 701Bis/25.09.2002 și, în plus, a fost adusă expres la cunoștința reclamanților prin adresa din 19 martie 2004, iar prezenta acțiune a fost introdusă la 8 mai 2007, deci tardiv față de prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Astfel fiind, instanța a reținut că se impune și respingerea cererii de suspendare a executării actelor atacate.
Cu privire la cererea de intervenție s-a reținut că Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând în principal casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în temeiul art. 315 alin. (5) C. proc. civ. cu motivarea în esență că actul administrativ atacat are caracter normativ și drept urmare poate fi atacat oricând, acțiunea fiind imprescriptibilă conform art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, sesizarea instanței de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect anularea parțială a hotărârii de guvern nu este condiționată de respectarea termenelor prevăzute de art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ.
Prin întâmpinare, intimatul Guvernul României a solicitat respingerea recursului, întrucât în mod corect instanța de fond a dispus respingerea acțiunii ca tardiv formulată față de neîndeplinirea dispozițiilor imperative prevăzute de art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și cu respectarea prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată următoarele:
Recurenții-reclamanți au sesizat instanța de fond cu acțiunea având ca obiect anularea parțială a H.G. nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al județului Alba, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Alba, poziția nr. AA din Anexa nr. 2 la hotărâre referitoare la domeniul public al Municipiului Alba Iulia, Anexa nr. 2 cuprinzând inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al Municipiului Alba Iulia a fost publicată în M. Of. nr. 701Bis/25.09.2002 și de asemenea cu ocazia judecării cauzei ce a format obiectul Dosarului nr. 7/176/2003 pe rolul Tribunalului Alba, reclamanților li s-a adus la cunoștință de Primăria Municipiului Alba Iulia cu adresa din 19 martie 2004 că strada I.A. din Alba Iulia face parte din domeniul public și figurează la poziția nr. AA din H.G. nr. 974/2002.
În mod corect prima instanță a reținut că în raport de data publicării Hotărârii de Guvern atacată, de data aducerii acesteia la cunoștință reclamanților respectiv la 10 martie 2004, introducerea acțiunii la data de 08 mai 2007 s-a făcut cu depășirea termenului de decădere prevăzut de art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Nu poate fi reținută critica, de altfel nemotivată, a recurenților, că actul atacat este un act administrativ unilateral cu caracter normativ.
Actul administrativ atacat are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, întrucât atesta bunurile care fac parte din domeniul public al județului Alba, respectiv se adresează anumitor persoane juridice din acest județ și privește bunurile individualizate în anexe.
Constatând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor imperative ale art. 11 din Legea contenciosului administrativ, atât în privința termenului de formulare a acțiunii, cât și a naturii actului administrativ atacat, urmează ca în baza art. 312 C. proc. civ. recursul declarat de reclamanți să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții B.M., N.Ș., N.F., V.I., V.M., V.I., V.M.A., V.M.B., Z.V., Z.L., O.C., M.I., M.A., Ș.I. și Ș.V. împotriva sentinței nr. 68 din 13 iulie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 martie 2008.