Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Procedura în primă instanță
Tribunalul Botoșani a fost învestit cu soluționarea unei contestații privind decizia de diminuare a drepturilor de pensie emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Botoșani în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
La termenul de judecată din data de 17 martie 2011, instanța a invocat, din oficiu, excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, fiind sesizată Curtea de Apel Suceava pentru soluționarea acestei excepții.
În susținerea caracterului întemeiat al excepției de nelegalitate, Tribunalul Botoșani, raportându-se la dispozițiile Legii nr. 119/2010, a reținut că prevederile art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010 sunt în contradicție cu normele reglementate de art. 41 alin. (1) și (5) din Legea nr. 19/2000 în vigoare la data publicării H.G. nr. 737/2010, întrucât condițiile de recalculare a drepturilor de pensie sunt stabilite în alte condiții decât cele de care au beneficiat persoanele pensionate în baza Legii nr. 19/2000, deși în Legea nr. 119/2010 s-a stabilit în mod expres că se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, fără a se face vreo mențiune privind schimbarea stagiului de cotizare sau a vârstei standard de pensionare.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Guvernul României a arătat faptul că, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 737/2010, recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale cuvenite sau aflate în plată se stabilește prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 119/2010.
Prin precizările depuse la dosar, pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.
2. Hotărârea Curții de apel
Prin sentința nr. 291 din 22 septembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, invocată prin încheierea din 17 martie 2011 a Tribunalului Botoșani, secția civilă, pronunțată în dosarul nr. 6864/40/2010, în cauza având ca obiect “contestație decizie pensionare” privind pe reclamantul N.Ș.D., în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de Pensii Botoșani și Guvernul României - Secretariatul General și a constatat nelegalitatea dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, în raport de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 119/2010 coroborate cu dispozițiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și cu dispozițiile din anexa 3 din Legea nr. 19/2000 (forma în vigoare la data publicării H.G. nr. 737/2010).
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a examinat dispozițiile legale incidente în cauză, respectiv art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, art. 3 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, art. 76 și art. 41 alin. (1)–(4) din Legea nr. 19/2000, precum și lit. b) pct. VI. - Referitor la calculul pensiilor din Ordinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, reținând faptul că, în ceea ce privește stagiul complet de cotizare în raport de care se determină punctajul mediu anual al asiguratului, principiul statuat de Legea nr. 19/2000 este în sensul că stagiul complet de cotizare este cel de la data înscrierii la pensie, dată la care se consideră că asiguratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.
Totodată, Curtea a constatat că art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precizează că recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public, se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii, iar la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiul complet de cotizare, în funcție de data nașterii, prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, așa cum este detaliată în anexa nr. 9 - Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare în funcție de data nașterii - la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare.
În temeiul principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative consacrat de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, instanța de fond a apreciat că se impune aplicarea cu prioritate a dispozițiilor anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000, care nu are în vedere data nașterii, ci data înscrierii la pensie (formularea cererii de pensionare).
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul Guvernul României, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, instituția pârâtă a formulat critici vizând nelegalitatea sentinței prin care s-a reținut, în mod eronat, faptul că, în temeiul principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative, se aplică cu prioritate prevederile anexei 3 la Legea nr. 19/2000, față de cele ale art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 737/2010.
Recurentul a susținut că dispozițiile art. 5 alin. (2) doar stabilesc, pentru a nu se crea dificultăți în aplicare, care sunt stagiile ce se au în vedere Ia recalcularea pensiilor speciale, acestea fiind stagiile deja prevăzute de Legea nr. 19/2000, act normativ la care Legea nr. 119/2010 face trimitere în ceea ce privește regulile și algoritmul de calcul al cuantumului pensiei, iar dispozițiile sus-menționate detaliază modalitatea de determinare a punctajului mediu anual în sistemul public de pensii prin raportare la stagiile complete sau la stagiile reduse de cotizare.
4. Apărarea intimatului N.Ș.D.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că soluția primei instanțe este corectă, întrucât dispozițiile legale aplicabile au fost interpretate în mod rațional de judecătorul fondului, deoarece, prin diminuarea pensiei, a fost vătămat într-un drept al său și, conform art. 52 alin. (1) din Constituție, actul administrativ trebuie anulat, iar paguba produsă de respectivul act administrativ se impune a fi reparată.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum și de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
1. Argumentele de drept relevante
H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2000 privind stabilirea unor norme în domeniul pensiilor, la art. 5 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 737/2010, stipulează următoarele:
(2) La determinarea punctajului mediu anual se utilizează:
„a) stagiul complet de cotizare, în funcție de data nașterii, prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, așa cum este detaliată în anexa nr. 9 - Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare în funcție de data nașterii - la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare”.
Textul atacat cu excepția de nelegalitate contravine dispozițiilor legale cu forță juridică superioară, respectiv art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data publicării H.G. nr. 737/2000, deși art. 3 din Legea nr. 119/2010 prevede că pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Legat de stagiul complet de cotizare în raport de care se determină punctajul mediu anual al asiguratului, principiul statuat de Legea nr. 19/2000 este în sensul că stagiul complet de cotizare este cel de la data înscrierii la pensie, dată la care se consideră că asiguratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă.
Recurentul Guvernul României apreciază că, în mod eronat, prima instanță a reținut că se aplică cu prioritate prevederile anexei 3 la Legea nr. 19/2000, față de cele ale art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 737/2000 și că Anexa 3 la Legea nr. 19/2000 nu are în vedere data nașterii, ci data înscrierii la pensie.
Această susținere este lipsită de substanță și nu poate fi reținută, având în vedere Decizia nr. 4/2011 privind recursul în interesul legii prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, din interpretarea prevederilor art. 41 din lege, coroborat cu anexa nr. 3 la lege, rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a porni în stabilirea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare de la data la care a fost depusă cererea de pensionare, iar nu de la data nașterii asiguratului, aceasta fiind și ordinea logică, atât timp cât valorile vârstei de pensionare și ale stagiului de cotizare sunt diferite în raport cu perioada de timp, iar nu fixe.
Această creștere treptată a valorilor s-a realizat conform unui grafic de eșalonare prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.
Prima coloană din tabel cuprinde intervalele de timp în care se face eșalonarea (aprilie 2001- martie 2015).
Prin urmare, semnificația întregului tabel este aceea că, în perioada indicată în prima coloană, vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare sunt cele indicate în coloanele 2-4.
La data de 10 mai 2001 a intrat în vigoare Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare și anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 sunt perfect convergente și se suprapun doar cu privire la persoanele care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, ca urmare a desfășurării activității în condiții normale (grupa a III-a de muncă sau grupa obișnuită), dar nu și pentru cei care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare potrivit legii.
Vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat (în același interval) indiferent de vârsta lor biologică.
Aplicarea cu prioritate a dispozițiilor anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, se impune și din considerentul de ordin general care privește posibilitatea instanțelor învestite cu soluționarea oricărei cauze să facă aplicarea principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative.
În concluzie, în mod corect prima instanța a reținut că aplicarea cu prioritate a dispozițiilor anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 se impune în temeiul principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform căruia „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă", astfel că și sub acest aspect, recursul Guvernului este nefondat.
2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul Guvernul României.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinței nr. 291 din 22 septembrie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2012.