22. Recurs. Motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă. Încălcarea principiului contradictorialității și principiului dreptului la apărare
Cuprins pe materii : Drept procesual civil; Principiul contradictorialității; Principiul dreptului la apărare;Căi extraordinare de atac; Recurs; Motive de casare;
Index alfabetic : Drept procesual civil ;
- Principiul contradictorialității ;
- Principiul dreptului la apărare;
- Recurs ;
- Motive de casare ;
- Încălcarea normelor procedurale.
Cod pocedură civilă : art. 105; art. 208; art. 209;
art. 304 pct. 5
În dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă se includ cele mai varii neregularități de ordin procedural care privesc atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât și a celor stabilite în interesul exclusiv al
uneia dintre părți.
Potrivit acestor dispoziții legale, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă.
Administrarea probei cu expertiză tehnică efectuată cu nesocotirea
prevederilor art.208 și art. 209 Cod procedură civilă și judecarea pricinii cu nesocotirea principiilor contradictorialității și a dreptului la apărare atrag incidența prevederilor art.105 alin.(2) Cod procedură civilă și întrunirea motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.5 Cod procedură civilă.
ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 3622 din 4 mai 2007
Prin cererea înregistrată la data de 26 aprilie 2005, reclamantul C.M. a solicitat în contradictoriu cu Primarul orașului Videle, anularea în parte a dispoziției nr.179 din 29 martie 2005 emisă de pârât și restituirea în natură a suprafeței de 0,55 ha teren intravilan, situat în localitatea Videle, dintr-o suprafață totală de 3,47 ha.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că doar o parte din suprafața de teren sus menționată este destinată activităților de interes public, respectiv suprafața de 2,92 ha ocupat de stadion, restul suprafeței, solicitată prin prezenta cerere fiind liberă în sensul Legii nr.10/2001 și, prin urmare, aptă de a fi restituită în natură.
Prin urmare, în mod greșit i-a fost respinsă cererea de restituire în natură a suprafeței menționate și acordate măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin sentința civilă nr.552 din 27 iunie 2005, Tribunalul Teleorman a respins ca nefondată contestația, reținându-se că, în prezent, suprafața de 3,47 ha expropriată de la antecesorii reclamantului, este ocupată de stadionul orașului, parcul public și ștrandul orășenesc, obiective socio-culturale ce atrag incidența dispozițiilor art.26 din Legea nr.10/2001, așa încât terenul solicitat nu poate fi restituit în natură, el făcând parte din inventarul domeniului public al orașului Videle.
Apelul declarat de reclamant împotriva sus menționatei sentințe, a fost admis prin decizia civilă nr.202 A din 25 octombrie 2006 a Curții de Apel București.
Sentința apelată a fost schimbată în tot, iar contestația reclamantului admisă. A fost anulată în parte dispoziția nr.179 din 29 martie 2005 emisă de pârât.
S-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 0,55 ha situat în localitatea Videle.
A fost menținută dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent în ceea ce privește diferența de teren ce face obiectul deciziei nr.179/2005, cu diminuarea corespunzătoare a contravalorii terenului restituit în natură.
Instanța de apel a reținut că din proba cu expertiză tehnică topografică efectuată în cauză, a rezultat că terenul solicitat nu este ocupat în totalitate de obiective socio-culturale, o suprafață de 0,55 ha fiind liberă și neafectată de investiții publice sau utilități.
În aceste condiții, s-a considerat ca fiind aplicabile dispozițiile art.10 alin.(2) coroborate cu art.16 din Legea nr.10/2001 republicată, în cauză neexistând nici un impediment legal la restituirea în natură a acestui teren.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Primăria orașului Videle.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a susținut că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 208 și art. 209 C.proc.civ., fiind astfel lovită de nulitate absolută.
S-a arătat că lucrarea de specialitate efectuată în cauză, s-a realizat cu încălcarea normelor legale privind citarea sa, așa încât a fost în imposibilitate să-și formuleze apărările și să dea expertului lămuririle necesare în legătură cu obiectul lucrării.
De asemenea, au fost încălcate și prevederile art.209 C.proc.civ., întrucât lucrarea a fost depusă la dosarul cauzei doar cu o zi înaintea dezbaterii pricinii, situație care, de asemenea atrage nelegalitatea hotărârii astfel pronunțate.
S-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.10 raportat la art.16 din Legea nr.10/2001, întrucât terenul cu privire la care s-a dispus restituirea în natură face parte dintr-o suprafață totală de 12.223 mp, fiind ocupat de stadionul orașului Videle, obiectiv socio-cultural de utilitate publică, înscris în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al localității.
Recursul este fondat.
Criticile privind neregularitățile procedurale referitoare la administrarea probei cu expertiză tehnică constituie motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.5 C.proc.civ.
Potrivit acestor dispoziții legale, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă.
Sub imperiul acestui motiv de recurs se includ cele mai varii neregularități de ordin procedural care privesc atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât și a celor stabilite în interesul exclusiv al uneia dintre părți.
Or, în speță, administrarea probei cu expertiză tehnică efectuată la judecata în apel s-a realizat, astfel cum rezultă din actele dosarului, cu nesocotirea prevederilor art.208 și art. 209 C.proc.civ., criticile pârâtei dovedindu-se a fi fondate sub aspectul analizat.
Necitarea pârâtei și judecarea pricinii cu nesocotirea principiilor contradictorialității și a dreptului la apărare atrag incidența prevederilor art.105 alin.(2) C.proc.civ. și întrunirea motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.5 C.proc.civ.
Au fost găsite fondate și criticile încadrate în prevederile art.304 pct.9 C. proc.civ., care de asemenea, atrag nelegalitatea hotărârii astfel pronunțate.
Astfel, față de concluziile lucrării de expertiză efectuate în cauză și care a evidențiat că terenul în litigiu, în suprafață de 5500 mp este liber de construcții și utilități, s-a reținut incidența prevederilor art.10 alin.(2) raportat la art.16 din Legea nr.10/2001 și, prin urmare, inexistența vreunui impediment legal la restituirea bunului solicitat în natură.
Însă ipoteza textului alin.(2) al art.10 vizează situația în care construcțiile preluate abuziv au fost demolate integral, caz în care pentru terenul liber se va dispune restituirea în natură, pentru construcțiile și terenul imposibil de restituit în natură urmând a se acorda beneficiul oricărora dintre cele două măsuri prevăzute la art.10 alin.(10) din lege ori a măsurilor reparatorii combinate.
Dispozițiile art.16 din Legea nr.10/2001, astfel cum a fost
modificată și completată prin Legea nr.247/2005,
reglementează situația imobilelor cu destinațiile arătate
în anexa nr.2 lit.a a legii, enumerare limitativă și în care nu se
încadrează și imobilul în litigiu.
Prin urmare, se constată greșita aplicare a legii prin reținerea unor dispoziții legale inaplicabile cauzei, neregularitate ce nu poate fi îndreptată în calea de atac a recursului, determinat de insuficienta stabilire a situației de fapt, cu consecințe asupra aplicării corecte a legii.
Ca urmare, s-a admis recursul pârâtei, iar hotărârea instanței de apel a fost casată cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.